Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Eurodeputatul Sorin Moisă, un gest frumos pentru copii, la sfârşit de mandat

GALERIE
alexeni (3)alexeni (4)alexeni (5)alexeni (6)alexeni (7)alexeni (8)
  • alexeni (3)
  • alexeni (4)
  • alexeni (5)
  • alexeni (6)
  • alexeni (7)
  • alexeni (8)
- +

Copiii din satul Alexeni, comuna Ţibana, un sat parcă uitat de lume şi de timp, au primit sâmbătă hăinuţe şi rechizite în cadrul unui proiect realizat de către deputatul Sorin Moisă de la Parlamentul European.

Aproape 80 de copii din clasele primare au primit pantaloni şi bluze de trening, tricouri, geci şi şepcuţe, dar şi caiete, pixuri, rigle, cretă de toate culorile şi rucsăcele, pe care le vor putea folosi în următorul an şcolar.

Daruri similare au primit şi aproape 90 de copii din satul Budeşti, comuna Făurei, judeţul Neamţ, dar şi cei aproximativ 30 de copii de la grădiniţa din Dămieneşti, Bacău.

GALERIE FOTO

Copiii din Alexeni devin trişti când îi întrebi dacă au văzut vreodată Iaşul. Li se citeşte asta în ochi şi în priviri. Ies din sat doar la vreo sărbătoare mai importantă, de câteva ori pe an, şi asta doar pentru a merge la piaţa din comună pentru ca părinţii să le cumpere vreo haină sau de încălţat.

Cei mai mulţi au ieşit din comună anul trecut, când profesorul de sport a făcut un apel pe Facebook pentru a stânge bani de o excursie pentru elevi. Jumătate dintre elevi nu văzuseră până atunci blocuri, doar unul ieşise din judeţ, şi asta pentru că a trebuit să meargă la spital în Bucureşti.

Sunt copii care, poate pentru toată viaţa, nu vor părăsi graniţele comunei şi vor rămâne aici, chiar dacă poate ar face faţă oricărui liceu de elită din oraş. Profesorii de la şcoala din Alexeni spun că nu au mai văzut nicăieri elevi mai dornici să vină la şcoală sau să participe la activităţi decât aici. Fac tot ce li se spune şi se implică în orice activitate.

Lumea se termină la marginea Ţibanei

Au fost şi câţiva olimpici, dar rezultatele lor şcolare s-au oprit după clasa a VIII-a. În comună nu au liceu, ci doar şcoli profesionale, iar copiii care şi-ar putea continua studiile ar trebui să vină în oraş pentru asta.

Părinţii lor, deşi o bună parte plecaţi la muncă peste hotare, abia reuşesc să strângă bani pentru a mai face ceva pe lângă casă, iar de făcut naveta în oraş nici nu poate fi vorba.

Până în Iaşi, cu maşina, faci cam o oră. Iar copiii, ca să poată lua un mijloc de transport, care ajunge doar până în comună, ar trebui să parcurgă cam patru kilometri pe un drum pietruit, jumătate prin câmp. Lucru imposibil de realizat iarna sau pe vreme rea, când calea de acces se transformă pe alocuri în lutărie.

Aşa că mulţi nici nu-şi mai continuă studiile, iar viitorul lor se opreşte aici, în Ţibana.

Profesorul de sport de la şcoala din Alexeni, Adrian Pelczer, povesteşte că a avut doi copii care au plecat la naţionala de rugby. Au avut norocul să fie observaţi la o competiţie amicală şi au fost luaţi.

Ar mai fi avut şi alţii, cu cel puţin la fel de mult potenţial, însă părinţii săraci şi fără un program sportiv la care să apeleze i-a oprit pe copii în comună. Iar nestemate nedescoperite rămân îngropate în Alexeni sau în sate similare din întreaga ţară din cauza sărăciei, nepăsării şi în lipsa unui program coerent de sprijin pentru comunităţile rurale.

Poveşti similare întâlneşti şi la Neamţ sau Bacău, iar ajutorul primit de copii acum le arată acestora că lumea nu-şi aminteşte de ei doar de Crăciun. Dar pentru a li se oferi cu adevărat o şansă, copiii nu au nevoie doar de daruri, ci şi de şansa de a merge la şcoală.

„Mă bucură bucuria lor, mă întristează că există încă atâta sărăcie în sate la 30 de ani după căderea comunismului“

Deputatul Sorin Mosă, cel care a iniţiat acest proiect, subliniază importanţa educaţiei şi felicită cadrele didactice pentru devotamentul lor şi capacitatea de a lucra cu elevii chiar şi atunci când multe materiale didactice le lipsesc.

„Mă bucură bucuria lor, mă întristează că există încă atâta sărăcie în satele României la 30 de ani după căderea comunismului. Felicit profesorii dedicaţi, care îi conectează pe aceşti copii la lume, dându-le o imensă şansă de viitor, predându-le informatică, de exemplu. Le transmit copiilor să se ţină de şcoală, şi părinţilor să îi ţină la şcoală, până la facultate, indiferent de greutăţi. Viitorul acestor copii poate fi unul foarte bun“, ne-a declarat el.

Sorin Moisă se află la finalul mandatului de deputat la Parlamentul European, după ce, în urmă cu aproximativ un an şi jumătate a anunţat că nu va mai candida pentru un nou mandat. În calitate de europarlamentar, este cunoscut în principal pentru faptul că a iniţiat şi a fost principalul negociator cu Guvernul Canadei pentru ridicarea vizelor pentru români.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri