Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

CROCHIURI ECONOMICE

Eurolimitele îmbătranirii ac­tive

GALERIE
Bostan Ionel1
  • Bostan Ionel1
- +

Probabil că nu sînt mulţi aceia dintre noi care să nu fi aflat că după vîrsta de 45 ani găsirea unui loc de muncă e o problemă dintre cele mai dificile. A sconta pe virtuţile recalificării în cazul unor oameni care vreme de 25 de ani, ori chiar mai mult, au făcut cu totul altceva, e cît se poate de riscant.

 

Cu toate acestea, UE, prin Fondul social european (FSE), dorind să sprijine statele membre (SM) în domeniul ocupării forţei de muncă, are în vedere şi segmentul lucrătorilor vîrstnici. Astfel, există 63 programe operaţionale FSE (2007-2013), concentrate pe tema lucrătorilor în vîrstă, care – printre altele – încurajează îmbătrînirea ac­tivă şi prelungirea vieţii profesionale. Numai că atunci cînd s-a pus problema cuantificării rezultatelor (cîţi lucrători în vîrstă au dobîndit calificări noi sau au obţinut un loc de muncă ori şi-au păstrat locul de muncă graţie participării la o acţiune care a fost finanţată prin FSE?), răspunsul a întîrziat să apară. Fiind vorba de bani proveniţi de la bugetul UE, nu putea să nu se implice Curtea de Conturi Europeană (CCE). Un raport recent al acesteia (http://eca.europa.eu/portal/pls/portal/docs/1/21340803.PDF) arată, pe lîngă multiplele deficienţe pe linia monitorizării eficacităţii finanţării acordate prin FSE pentru lucrătorii în vîrstă, şi faptul că nu se cunosc nici sumele care au fost cheltuite pentru acest gen de acţiuni. Verificînd doar şase programe operaţionale (din 63), care totalizează 222 mi­lioane euro, derulate în patru SM (Germania, Italia, Polonia şi Regatul Unit), CCE vine cu unele constatări deloc măgulitoare pentru Comisia Europeană. Aşa cum se ştie, FSE este implementat de Comisie, care are responsabi­litate generală privind totalitatea cheltuielilor UE. Chiar dacă este vorba de ”gestiune partajată”, anumite sarcini fiind delegate şi SM, în final CE este cea care trebuie să dea socoteală asupra modului de utilizare a acestor resurse. Respectivele constatări, în linii mari, relevă incapacitatea CE de a demonstra performanţa fondurilor acordate prin FSE. Programele şi proiectele nu prevedeau ţinte de rezultate sau de impact specific relevante şi fezabile. Pe de altă parte, colectarea şi înregistrarea datelor de monitorizare se realizează cu o serie întreagă de deficienţe, după cum deficitară a fost găsită şi organizarea activităţi permanente de evaluare. Un lucru greu admisibil, dar scos în faţă ”negru pe alb”, este faptul că CE ”nu dispune de date privind evoluţia valorilor-ţintă şi fondurile cheltuite care să fie coerente şi fiabile”. Imposibilitatea oferirii unor informaţii globale privind realizările FSE şi îndeplinirea obiectivelor strategice ale UE în materie de ocupare a forţei de muncă pare de neînţeles. Cu certitudine, deciziile viitoare vor avea de suferit, fundamentarea acestora fiind discutabilă. Factorii care pot explica starea de deficit informaţional sînt legaţi, potrivit CCE, de nedefinirea precisă a conţinutului temelor prioritare ale UE, autorităţile de management (AM) venind cu interpretări dintre cele mai diferite. Apoi, fiecare AM dispune de marjă relativ largă de a-şi defini proprii indicatori şi propriile valori-ţintă. Iată de ce se apreciază că e cazul ca evaluările CE cu privire la sistemele de gestiu­ne şi de control (SGC) din SM să se axeze pe performanţă şi mai puţin pe plăţi şi conformitate financiară. In paranteză fie spus, încheind, să spunem că această reorientare a SGC este la fel de stringentă şi cînd este vorba de palierul naţional.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri