anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

sambata, 25.06.2022

CROCHIURI ECONOMICE

Eurolimitele îmbătranirii ac­tive

GALERIE
Bostan Ionel1
  • Bostan Ionel1
- +

Probabil că nu sînt mulţi aceia dintre noi care să nu fi aflat că după vîrsta de 45 ani găsirea unui loc de muncă e o problemă dintre cele mai dificile. A sconta pe virtuţile recalificării în cazul unor oameni care vreme de 25 de ani, ori chiar mai mult, au făcut cu totul altceva, e cît se poate de riscant.

 

Cu toate acestea, UE, prin Fondul social european (FSE), dorind să sprijine statele membre (SM) în domeniul ocupării forţei de muncă, are în vedere şi segmentul lucrătorilor vîrstnici. Astfel, există 63 programe operaţionale FSE (2007-2013), concentrate pe tema lucrătorilor în vîrstă, care – printre altele – încurajează îmbătrînirea ac­tivă şi prelungirea vieţii profesionale. Numai că atunci cînd s-a pus problema cuantificării rezultatelor (cîţi lucrători în vîrstă au dobîndit calificări noi sau au obţinut un loc de muncă ori şi-au păstrat locul de muncă graţie participării la o acţiune care a fost finanţată prin FSE?), răspunsul a întîrziat să apară. Fiind vorba de bani proveniţi de la bugetul UE, nu putea să nu se implice Curtea de Conturi Europeană (CCE). Un raport recent al acesteia (http://eca.europa.eu/portal/pls/portal/docs/1/21340803.PDF) arată, pe lîngă multiplele deficienţe pe linia monitorizării eficacităţii finanţării acordate prin FSE pentru lucrătorii în vîrstă, şi faptul că nu se cunosc nici sumele care au fost cheltuite pentru acest gen de acţiuni. Verificînd doar şase programe operaţionale (din 63), care totalizează 222 mi­lioane euro, derulate în patru SM (Germania, Italia, Polonia şi Regatul Unit), CCE vine cu unele constatări deloc măgulitoare pentru Comisia Europeană. Aşa cum se ştie, FSE este implementat de Comisie, care are responsabi­litate generală privind totalitatea cheltuielilor UE. Chiar dacă este vorba de ”gestiune partajată”, anumite sarcini fiind delegate şi SM, în final CE este cea care trebuie să dea socoteală asupra modului de utilizare a acestor resurse. Respectivele constatări, în linii mari, relevă incapacitatea CE de a demonstra performanţa fondurilor acordate prin FSE. Programele şi proiectele nu prevedeau ţinte de rezultate sau de impact specific relevante şi fezabile. Pe de altă parte, colectarea şi înregistrarea datelor de monitorizare se realizează cu o serie întreagă de deficienţe, după cum deficitară a fost găsită şi organizarea activităţi permanente de evaluare. Un lucru greu admisibil, dar scos în faţă ”negru pe alb”, este faptul că CE ”nu dispune de date privind evoluţia valorilor-ţintă şi fondurile cheltuite care să fie coerente şi fiabile”. Imposibilitatea oferirii unor informaţii globale privind realizările FSE şi îndeplinirea obiectivelor strategice ale UE în materie de ocupare a forţei de muncă pare de neînţeles. Cu certitudine, deciziile viitoare vor avea de suferit, fundamentarea acestora fiind discutabilă. Factorii care pot explica starea de deficit informaţional sînt legaţi, potrivit CCE, de nedefinirea precisă a conţinutului temelor prioritare ale UE, autorităţile de management (AM) venind cu interpretări dintre cele mai diferite. Apoi, fiecare AM dispune de marjă relativ largă de a-şi defini proprii indicatori şi propriile valori-ţintă. Iată de ce se apreciază că e cazul ca evaluările CE cu privire la sistemele de gestiu­ne şi de control (SGC) din SM să se axeze pe performanţă şi mai puţin pe plăţi şi conformitate financiară. In paranteză fie spus, încheind, să spunem că această reorientare a SGC este la fel de stringentă şi cînd este vorba de palierul naţional.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ce urmează după David?

Nicolae GRECU

Ce urmează după David?

Va rămâne copilul minune din înotul românesc un star nemuritor, rece şi singur sau va fi pionul unei emulaţii atât de necesare în sportul autohton?

opinii

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Eugen MUNTEANU

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Ideile învăţaţilor ardeleni privitoare la originea romană a poporului român şi la caracterul latin al limbii române au fost receptate şi împărtăşite şi de păturile cultivate ale societăţii din Moldova şi Valahia, contribuind la accelerarea procesului de modernizare, în sensul occidentalizării.

Cât de eficiente sunt pieţele?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cât de eficiente sunt pieţele?

Titlul este extrem de îndrăzneţ deoarece dialectica privind eficienţa sau ineficienţa pieţelor se găseşte permanent într-un impas. Sistemele complexe nu pot fi înţelese dintr-o perspectivă simplistă. Interogaţia poate fi încadrată în ceea ce Andrei Pleşu numea întrebări „mari” sau „ruseşti”, ceea ce poate conduce spre un drum fără oprire. 

Franţa, în echilibru fragil

Alexandru CĂLINESCU

Franţa, în echilibru fragil

Dezavuarea lui Macron şi a politicii sale este fără echivoc. Partidul preşedintelui LREM (La République En Marche) a fost din capul locului o construcţie artificială, o ficţiune. LREM a canibalizat cele două mari partide tradiţionale de la dreapta şi de la stânga (...). Reformele pe care le promitea Macron au rămas, aproape toate, literă moartă. Preşedintele a preferat să apeleze la ceea ce se numeşte „democraţie directă”, organizând dezbateri naţionale (ineficiente) şi înfiinţând organisme artificiale („Convenţia cetăţenească pentru climat” - „cetăţenesc” este un cuvânt magic, sugerând racordarea la tradiţia republicană).

pulspulspuls

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Foială mare de câteva zile la poştalionul ieşean, stimaţi telespectatori. Motivul: nu vreo chestiune profesională sau vreun eveniment legat de instituţiune, ci cu totul altceva: faptul că şeful de la Iaşi, un locotenent de-al menajerului de oraş Grămadă, va candida la alegerile pemepiste din filiala judeţeană, alegeri care au loc chiar astăzi. 

Caricatura zilei

Tik Tok Yoga

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.