anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Europa occidentală şi imigranţii de peste mări

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Statul bunăstării, creat în fiecare ţară pentru uzul propriei naţiuni, a fost „europenizat” şi „globalizat” fără prea mult zgomot şi fără ca cetăţenii să fie cu adevărat întrebaţi. Acum, aceste slăbiciuni structurale fac Europa vulnerabilă.

Dacă elitele politice din vestul continentului îşi închipuie că mai pot integra politic mulţimi de imigranţi veniţi din toate colţurile lumii, atunci se înşeală. De asemenea, îşi fac iluzii dacă îşi imaginează că, în cazul celor deja stabiliţi – fie ei cetăţeni sau simpli rezidenţi – loialitatea civică se va transmite întodeauna, fără probleme, din generaţie în generaţie.
Nu se va întâmpla astfel. Chiar dacă nu s-ar fi petrecut, zilele trecute, odiosul asasinat de la Londra, a cărui victimă a fost un militar britanic, Lee Digby, răspunsul ar fi fost acelaşi. Statele şi metropolele vest-europene care şi-au făurit reputaţia unui mini-univers sau a unui imperiu în miniatură sunt, de multă vreme, conştiente de faptul că beneficiile economice ale imigraţiei pe scară largă sunt însoţite de costuri, iar printre ele un loc important îl deţin costurile culturale.
A evidenţia costurile culturale ale imigraţiei nu înseamnă a fi xenofob. Mai mult, nu exclude în niciun caz intuiţia că diversitatea umană este, cel mai adesea, frumoasă, interesantă, benefică. Înseamnă, pur şi simplu, recunoaşterea faptului că valorile diferite se armonizează greu, iar o politică de imigraţie inspirată de principiul tuturor azimuturilor ar putea avea consecinţe negative. Înţelegerea costurilor culturale ale imigraţiei nu ar trebui să ducă la abandonarea vocaţiei Europei de a-i adăposti pe cei persecutaţi, nici la încetarea aplicării raţionale a principiului reunificării familiilor. Însă Uniunea Europeană nu poate fi transformată într-un spaţiu de imigraţie economică.  
Întorcându-ne, însă, la Marea Britanie, probabil că statutul de fost imperiu încă îi face pe liderii politici să simtă şi să spere că populaţiile din fostele colonii simt o afinitate specială pentru ceea ce este britanic. Cu siguranţă că mulţi dintre cei veniţi la Londra în căutarea unei vieţi mai bune erau şi sunt animaţi de asemenea sentimente. Probabil că aşa s-a întâmplat şi în cazul părinţilor lui Michael Adebolajo, tânărul de origine nigeriană (dar născut în Regatul Unit) care este principalul suspect în cazul Lee Digby. Desigur că nimeni nu avea cum să anticipeze evoluţia tânărului provenit dintr-o familie creştină, convertit ulterior la Islam şi, după aceea, căzut în capcana radicalismului.
S-ar putea ca zeci şi sute de alţi tineri imigranţi sau descendenţi ai unor imigranţi să fie tentaţi de acţiune violentă, sub impulsul unei multitudini de cauze (nu neapărat religia şi – important – nu neapărat Islamul). Autorităţile britanice nu pot să-şi propună un control social care să depăşească limitele specifice unei democraţii. Dar, în condiţiile în care nimeni nu ştie câţi potenţiali Michael Adebolajo se nasc sau vin, lunar, în Regatul Unit, cum îşi poate justifica guvernul de la Londra tergiversările şi oscilaţiile în privinţa primirii translatorilor afghani ce au lucrat pentru armata britanică? Cât de logică şi cât de întemeiată moral este această atitudine?
Într-o anumită măsură, Franţa se confruntă cu probleme similare. Vocaţia de ex-imperiu binevoitor a făcut-o să primească un număr de cetăţeni din Africa şi Lumea Arabă care nu au ajuns să se simtă solidari cu valorile ei, nu şi-au dezvoltat identitatea civică de francezi. Sau, dacă ei au făcut-o, n-au reuşit s-o transmită şi copiilor lor. Olanda, alt ex-imperiu primitor şi tolerant, este agitată, după cum bine se ştie, de tensiuni politice. Suedia nu a fost niciodată un imperiu, dar – asemeni altor ţări nordice – şi-a asumat pe plan internaţional o vocaţie de cămin pentru cei persecutaţi – iar mai apoi pentru cei aflaţi în nevoie. Tulburările din periferia capitalei demonstrează faptul că mulţi dintre oaspeţi consideră insuficient de primitor căminul oferit de Suedia.
Stilul de politică dezvoltat în Europa occidentală, după cel de-al doilea război mondial, a făcut din acest spaţiu unul atractiv pentru imigraţia economică. Statul bunăstării, creat în fiecare ţară pentru uzul propriei naţiuni, a fost „europenizat” şi „globalizat” fără prea mult zgomot şi fără ca cetăţenii să fie cu adevărat întrebaţi. Acum, aceste slăbiciuni structurale fac Europa vulnerabilă. Pe de altă parte, există o percepţie tot mai larg răspândită potrivit căreia imigraţia pe scară largă este absolut necesară dacă se doreşte ca europenii „din naştere” să se poată concentra asupra meseriilor plăcute şi agreabile. În ce măsură acest mecanism va fi capabil să ducă Uniunea Europeană spre ţinta ei supremă – economia cea mai competitivă, la nivel mondial – este o întrebare importantă. Şi mai urgentă, însă, pare a fi cea legată de capacitatea de primire şi absorbţie a celor veniţi de peste mări, şi de conflictele culturale pe care va continua să le genereze imigraţia. 
 
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Alexandru LĂZESCU

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui să fie, cel puţin în teorie, relativ nepărtinitor, să permită dezbaterea şi să găzduiască puncte de vedere diferite; nu şi în noua viziune radicală de stânga care câştigă teren în Occident, pentru care „adevărul propriu” trebuie să primeze.

Filmuletul zilei

opinii

Scaunele şi câinele Celsius

Nichita DANILOV

Scaunele şi câinele Celsius

Am ascultat cu glasurile stinse sunetele de chitară, am ascultat şi recitalurile. Am aplaudat. Apoi ne-am sculat de pe scaunele noastre, ne-am salutat de la distanţă, şi am plecat spre bârlogurile noastre risipite prin diferite colţuri ale oraşului. Ajunşi acasă, ne-am întins în pat, scrutând tavanul. Dar atât patul, cât şi tavanul semănau cu piaţa unde avusese loc recitatul. Şi atunci ne-am întrebat: la ce bună arta în vremea pandemiei?

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

Sorin CUCERAI

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

În societate lucrurile stau cam la fel ca în zona politică - excepția semnificativă fiind societatea urbană (mai ales din urbanul mare), care tinde să susțină din ce în ce mai puternic drepturile din a treia generație. De aici și respingerea masivă în urban a partidelor tradiționale (PSD și PNL), percepute ca rămase în urmă, când nu de-a dreptul retrograde (cam cum era perceput PCR în urbanul mare în anii '80).

O critică a criticii

Dana ȚABREA

O critică a criticii

Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

pulspulspuls

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

Caricatura zilei

Răzbunarea mașinii

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.