Evaluarea Națională, proba la Română: controversă printre profesorii ieșeni în privința subiectelor. Care puncte fac diferența de la 9 la 10?

miercuri, 26 iunie 2024, 03:17
13 MIN
 Evaluarea Națională, proba la Română: controversă printre profesorii ieșeni în privința subiectelor. Care puncte fac diferența de la 9 la 10?

Proba la Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2024 a avut loc marți, 25 iunie. Din cei 7.034 de absolvenți de clasa a VIII-a din județul Iași care s-au înscris la examenul național, doar 6.767 au participat la prima probă, ceea ce reprezintă 96,20%. Subiectele de la această probă au stârnit diverse opinii în rândul profesorilor. Unii le-au considerat ușoare, în timp ce alții le-au catalogat ca fiind de dificultate medie spre ridicată, în special partea de gramatică, care va face diferența între notele de 9,50 și 10.

Toate cadrele didactice contactate de reporterii „Ziarul de Iași” au accentuat faptul că „atenția” era o piatră de temelie în rezolvarea subiectelor. Textele suport și cerințele, potrivit profesorilor de limba română, trebuiau citite cu atenție pentru a fi rezolvate corect.

 

Părerile sunt împărțite în privința dificultății subiectelor

 

Opiniile profesorilor de limba română din Iași, în privința subiectelor de examen, sunt variate, dar converg în anumite puncte. De exemplu, Serinella Zara, profesoară de limba română la Colegiul „Mihai Eminescu”, consideră că subiectele nu au fost foarte ușoare, mai ales pe partea de gramatică.

„Subiectele nu mi s-au părut foarte ușoare, în principal pe partea de gramatică. Având în vedere subiectele de literatură, e clar că au propus un text ceva mai cunoscut, probabil pentru a putea face copiii comparația pe foarte multe valori cu un alt text literar citit. Cu siguranță în lecturile lor se regăsește un text care să aibă prietenie între copii sau prietenie om-animal”, a precizat Serinella Zara.

Camelia Gavrilă, profesoară de limba română la Colegiul „Costache Negruzzi”, subliniază complexitatea subiectelor, considerându-le de un nivel mediu spre ridicat, datorită diversității cunoștințelor verificate și a subtilităților gramaticale și lexicale. Ea afirmă că notele de trecere sunt ușor de obținut, însă pentru note mari, între 8 și 9,50, elevii aveau nevoie de mult studiu.

„Subiectul este echilibrat spre dificil, însă dificil nu neapărat prin lucrurile prea de profunzime sau subtilitate, cât prin multitudinea elementelor de nuanță care implică atenție, mai ales în zona gramaticală, lingvistică. Notele maxime vor fi mai greu de obținut, în contextul unor cerințe diverse, complexe, uneori de finețe, de subtilitate. Atenția a fost un factor important, lectura riguroasă a enunțurilor, evident contează coerența și logica discursului, frazarea, expresivitatea formulărilor, toate susținute prin experiențe de lectură, prin cunoștințe gramaticale, lingvistice, prin învățare temeinică”, a spus Camelia Gavrilă pentru „Ziarul de Iași”.

De aceeași părere este și Gheorghiță Răileanu, profesor de limba română la Liceul de Informatică „Grigore Moisil”, care susține că subiectele au avut un grad de dificultate mediu. „Cerințele arondate competenței lingvistice au avut, în mod rezonabil, anumite subtilități, pentru că evaluarea presupune, în egală măsură, pregătire temeinică și atenție la detalii”, a menționat Gheorghiță Răileanu, profesor de limba română la Liceul de Informatică „Grigore Moisil” din Iași.

La polul opus, Cristina Chiprian, profesoară de limba română la Colegiul „Garabet Ibrăileanu”, găsește subiectele ușoare și potrivite, afirmând că rezolvarea acestora a fost o plăcere. Ea a spus subiectul de caracterizare a fost unul dintre cele mai ușoare. Aceeași opinie o împărtășește și Emil Munteanu, cadru didactic la Colegiul Național din Iași, care consideră subiectele accesibile și adecvate pentru elevii de clasa a VIII-a.

„Au fost subiecte accesibile. Cred că sunt subiecte în regulă pentru un absolvent de clasa a VIII-a. M-am bucurat că au dat caracterizare de personaj. Mi-a plăcut textul suport din «Cireșarii», deși putea fi găsit și altceva mai interesant. Cred că au fost niște subiecte normale pentru vârsta pe care o au ei. Sper să fie o corectură exigentă, care să pună accent pe folosirea corectă a limbii române”, a transmis Emil Munteanu.

 

Textele suport, bine alese la proba la Limba română

 

La primul subiect de la proba la Limba și literatura română, elevii au avut două texte suport și mai multe cerințe pe baza acestora. Primul text a fost un fragment din „Cireșarii”, de Constantin Chiriță, iar cel de-al doilea a fost un fragment din „Portret”, de Cella Delavrancea.

Serinella Zara este de părere că textele nu au fost foarte ușoare și au solicitat atenția și capacitatea de înțelegere a elevilor. Camelia Gavrilă a apreciat că textele sunt plăcute, generoase și adecvate vârstei elevilor.

„În privința textelor, acestea sunt plăcute, generoase, ofertante, deci ele permit înțelegerea de text și rezolvarea itemilor. Conținuturile textelor suport evocă întâmplări, stări și emoții care pot face obiectul unor analize, interpretări, asociate cu vârsta copilăriei, cu relația copiilor cu natura, cu un animal preferat; se desprind sugestii textuale despre dorința personajelor de cunoaștere și aventură, despre valorile prieteniei și farmecul vacanței”, a declarat profesoara de limba română la Colegiul „Costache Negruzzi” din Iași.

Gheorghiță Răileanu consideră, la rândul său, că textele au fost bine alese. „Textele mi s-au părut în consonanță cu vârsta elevilor și cu orizontul lor de lectură”, a transmis acesta.

 

Cerințele de la subiectul I au fost de atenție

 

Primul exercițiu de la subiectul I a constat în notarea a doi termeni care fac parte din câmpul lexical al naturii. La exercițiile 2-5, elevii au valorificat informațiile din cele două texte primite pentru rezolvarea cerințelor. La exercițiul 6 de la subiectul I, absolvenții de clasa a VIII-a au avut de transcris două figuri de stil dintr-o secvență dată, iar la cerința numărul 7 au prezentat un element comun celor două texte primite. La penultimul exercițiu de la primul subiect, au motivat dacă e plăcut sau nu să își petreacă vacanțele în compania prietenilor. Apoi, au avut de făcut o asociere între opera „Cireșarii” și un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară.

Camelia Gavrilă a precizat că aceste subiecte verifică competențele de receptare, interpretare și corelare a semnificațiilor, fiind valorificat „nivelul de înțelegere a textului literar, surprinderea expresivității unor sintagme, identificarea unor figuri de stil din textul epic și formularea unor opinii”.

Serinella Zara a subliniat că exercițiile au solicitat atenția elevilor la nuanțele contextului și nu au fost foarte simple.

„Era nevoie să fie atenți la context, la câte două-trei cuvinte plasate într-un anumit fel care dădeau un alt sens, atunci când trebuiau să aleagă adevărat sau fals. Deci, le solicita capacitatea de atenție, dincolo de înțelegerea de text. Ei trebuiau să fie atenți la niște nuanțe. Nu mi s-au părut foarte simple grilele respective”, a menționat profesoara de la Colegiul „Mihai Eminescu”.

 

Gramatica ar putea face diferența

 

Partea B de la subiectul I a constat în opt cerințe de vocabular, gramatică și sintaxă. Profesorii ieșeni sunt de părere că această parte a subiectului ar putea face diferența și ar putea apropia elevii de nota 9,50, în cazul în care a fost rezolvată corect. Spre exemplu, profesoara de limba română de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași susține că cerințele de gramatică au presupus un nivel ridicat de atenție și exersare, fiind dificil ca elevii să obțină nota maximă.

„Din punctul meu de vedere, vor fi puțini copii care vor lua peste 9,50-9,70, pentru că aproape toate cerințele au presupus atenția la niște structuri care trebuiau foarte mult exersate, astfel încât ei să ajungă la soluția corectă, fie că vorbim despre fonetică, unde erau niște excepții, fie că vorbim despre construcția propozițiilor. E greu să facă atribut dintr-un verb. Trebuie să știi gramatică pentru a face atribut din «a avea» sau să știi că ai o propoziție circumstanțială de mod de identificat, nu de timp. Aici, de exemplu, se pierd un punct sau două, nu tot. Va fi foarte greu să pleci din 10, după gramatică”, a explicat Serinella Zara.

Potrivit acesteia, la cele 8 exerciții de gramatică de la proba la Limba română a contat antrenamentul de care a avut parte elevul și obișnuința acestuia în rezolvarea acestor tipuri de cerințe.

În completare, Camelia Gavrilă a adăugat că subiectele de gramatică au inclus multe chestiuni de nuanță și subtilitate și chiar dacă nota de trecere poate fi obținută ușor, notele mari, aproape de 9,50, necesită studiu riguros.

„Subiectul de limbă/gramatică parcurge diferite informații de natură fonetică, din zona categoriilor semantice, aspecte morfologice, tipuri de enunțuri, funcții sintactice, rezonabile elemente de sintaxă a frazei etc. Foarte multe chestiuni de nuanță, mici subtilități la gramatică, nu extrem de dificile, care, însă, presupuneau și o lectură atentă a enunțurilor, întrucât apăreau două lucruri care ar fi trebuit respectate în enunțurile elevilor”, a precizat profesoara de la Colegiul „Costache Negruzzi”.

Emil Munteanu, profesor de limba română la Colegiul Național din Iași, a transmis, însă, că subiectele de gramatică au fost ușoare și au urmărit mai ales capacitatea de concentrare a elevilor.

„La gramatică subiectele au fost chiar ușoare. Eu cred că este mai mult un examen de atenție. Acele exerciții vizează mai ales atenția și capacitatea lor de concentrare”, a spus cadrul didactic.

 

Caracterizarea, un subiect nu atât de simplu pe cât pare

 

La subiectul al II-lea, absolvenții de clasa a VIII-a au avut de realizat o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îl caracterizeze pe Tic, pesonaj din „Cireșarii”. Și la acest capitol părerile sunt împărțite, unii profesori considerând că este un subiect ușor, iar alții afirmând că este printre cele mai dificile.

Spre exemplu, Serinella Zara consideră că subiectul de caracterizare este cel mai greu, deoarece implică înțelegerea profundă a personajului.

„În calitate de profesor de limba română, pot spune că acesta este cel mai greu subiect, pentru că dacă ei nu înțeleg personajul, atunci când îi construiesc caracterizarea morală, merg deseori pe alături. Asta duce la incapacitatea de a înțelege un text literar. Dacă le-ar fi dat de interpretat o poezie, care este, din nou, un subiect greu, ar fi fost copii care ar fi obținut aproape maximul la acest subiect, chiar dacă ar fi vorbit la modul general. Însă, la caracterizare, ori ai înțeles, ori nu ai înțeles”, a precizat profesoara de la Colegiul „Mihai Eminescu”.

Aceasta ar ridicat următoarea problemă în ceea ce privește subiectul al II-lea de la Evaluarea Națională 2024: „Ce anume evaluăm noi, în calitate de profesori, în felul în care au înțeles ei caracterizarea acelui personaj?”. Potrivit cadrului didactic, baremul nu prevede setul de trăsături morale pe care elevul ar trebui să le identifice și să le amintească în caracterizare.

De exemplu, baremul precizează astfel: „câte 1 punct pentru notarea oricăror două date de identificare a personajului (vârstă, ocupație, portret fizic etc.); câte 1 punct pentru precizarea oricăror două trăsături morale ale personajului (de exemplu: curajul, istețimea etc.); câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei trăsături morale precizate prin câte o secvență comentată; câte 1 punct pentru precizarea oricăror două mijloace de caracterizare diferite, princ are se evidențiază trăsăturile morale prezentate…”.

„Dacă elevul îmi spune la modul general că este un personaj bun, eu îi dau punctaj, pentru că baremul nu spune care sunt trăsăturile morale? S-ar putea să fie profesori care să dea punctaj doar pentru că el a spus ceva, pentru că baremul nu prevede conținutul, prevede doar forma și, atunci, mă lasă pe mine, în calitate de profesor, să decid. Astfel, depinde de capacitatea profesorului de a interpreta corect baremul respectiv”, a declarat Serinella Zara.

Tot despre caracterizarea de la subiectul al II-lea, Camelia Gavrilă consideră că este un subiect care permite o evaluare mai obiectivă și corectă a competențelor elevilor. Directoarea Colegiului „Costache Negruzzi” susține că acest tip de compunere, caracterizarea de personaj, este o opțiune corectă, fiindcă limitează subiectivitatea evaluării.

„Vizează înțelegerea semnificațiilor unui personaj în arhitectura narativă, decuparea modalităților de caracterizare, corelarea cu secvențele relevante, identificarea unor trăsături de caracter, a unor elemente de portret literar. Cerința este mai adecvată apropierii elevilor de un text literar, de înțelegere și exprimare a sensurilor. Totodată, este un tip de compunere care permite o evaluare mai obiectivă. Dacă ar fi fost o compunere narativă, ar fi fost un plus pe zona de creativitate, însă ar fi fost un minus pe zona de obiectivitate a evaluării”, a precizat Camelia Gavrilă.

 

Subiecte după un tipar previzibil

 

În ceea ce privește formatul subiectelor, profesoara de limba română Camelia Gavrilă a remarcat că formatul subiectelor implică o uniformizare a cerințelor, cu puține provocări și deschideri spre creativitate și originalitate. Ea a menționat că doar subiectele care au în vedere asocierile cu alte lecturi similare și formularea unor opinii despre vacanța petrecută cu prietenii permit elevilor să demonstreze cultura și gândirea critică.

„Am un regret că nu există o zonă în care poți vedea originalitatea unui elev așezat în fața unei opinii pe care să o poată formula. Per total, dacă aș analiza subiectul în întregimea lui, acesta este riguros, echilibrat și acoperă o multitudine de competențe pe care trebuie să le aibă un elev la final de gimnaziu. Însă, are puține zone în care creativitatea și originalitatea se pot manifesta. Subiectul are un anumit format previzibil, un anumit șablon prin care s-a încercat în evoluția tipurilor de subiect de la Evaluarea Națională limitatea cât mai mult a nuanțelor subiective în evaluarea lucrărilor. Din acest punct de vedere, caracterizarea de personaj permite mai multă obiectivitate”, a declarat Camelia Gavrilă.

 

Elevii consideră că subiectele de la Evalurea Națională au fost ușoare

 

Elevii sunt de părere că subiectele au fost mai ușoare decât cele de la simulare, deși unele exerciții de vocabular și gramatică le-au pus probleme.

Marina C., elevă la Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Iași, a spus că subiectele au fost ușoare, dar au existat și unele capcane. „A fost ușor, chiar dacă au fost niște capcane, dar a fost bine. Un exemplu de capcană ar fi «complexi» și «complecși», de la exercițiul 8, punctul B, subiectul I. Textele alese le-am înțeles bine și sper să iau 9”, a spus a spus aceasta.

Daniel I., elev la aceeași școală, a menționat pentru „Ziarul de Iași” că exercițiile de sintaxă l-au pus în dificultate. „Subiectele mi s-au părut ușoare, chiar mă așteptam la ceva mai greu. Exercițiul 7, cel cu subordonatele, de la punctul B, m-a pus în dificultate. La exercițiul cu asemănarea am ales «Dumbrava Minunată»”, a declarat tânărul care așteaptă să obțină în jur de nota 8,50.

Eleva Ecaterina B. a adăugat că exercițiul 6, care a constat în alcătuirea unui enunț asertiv, în care verbul „a avea” să fie atribut, și o propoziție negativă, în care substantivul „expediție” să fie complement prepozițional, a pus-o în dificultate.

„Mă așteptam să pice liric, doar că în același timp nu mă așteptam, pentru că zicea asta prea multă lume. Mă bucur că nu am avut genul liric, pentru că mă gândesc că ar fi fost mai greu. Au fost niște subiecte mai ușoare față de simulări. Credeam că va fi mai greu, dar a fost chiar bine. Exercițiul 6, când trebuia să fac propoziții, mi s-a părut mai dificil. La prima propoziție m-am gândit mai mult, dar le-am făcut până la urmă. Mă aștept la nota 9”, a spus Ecaterina.

 

Despre Evaluarea Națională 2024 la Iași

 

La proba la Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2024, în județul Iași, au participat 6.767 de elevi, adică 96,20% din câți s-au înscris. Nu s-au prezentat la examen 270 (3,80%) dintre elevii înscriși, iar un elev a fost eliminat fără notă. Proba la Limba și literatura română s-a desfășurat în 167 de centre de examen din județ.

În total, 7.034 de elevi din județul Iași s-au înscris la examenul de Evaluare Națională 2024. Dintre aceștia, 3.300 sunt din mediul rural, iar 3.734 din mediul urban. Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Iași, pentru 95 de elevi din 49 de școli din județ Comisia județeană de evaluarea națională a propus adaptarea procedurilor de susținere a examenului în vederea asigurării condițiilor de egalizare a șanselor.

Proba la Matematică va avea loc joi, 27 iunie. Conform calendarului, pe 3 iulie vor fi afișate rezultatele înaintea contestațiilor (până la ora 14:00). Contestațiile pot fi depuse, în zilele de 3 iulie (intervalul orar 16:00-19:00) și 4 iulie (intervalul orar 8:00-12:00). Pe 9 iulie vor fi afișate rezultatele finale.

Comunicarea rezultatelor obținute se face anonimizat prin coduri individuale care înlocuiesc numele și prenumele, atât în centrele de examen, cât și pe site-ul evaluare.edu.ro, respectându-se Regulamentul general privind protecția datelor personale. Codurile individuale au fost distribuite elevilor, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută.

Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenților învățământului gimnazial, este media generală la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la probele din cadrul Evaluării Naționale.

Activitățile din cadrul evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a se realizează prin intermediul platformei dedicate evaluării digitalizate.

 

Subiectul și baremul de la proba la Limba și literatura română pot fi găsite aici: http://subiecte.edu.ro/2024/evaluarenationala/Subiecte_si_bareme/.

Etichete: elevi, evaluare, Iasi

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii