Evazionist cu patru clase cercetat pentru un tun de două milioane euro, scăpat printre degete de Justiție

Ancheta procurorilor a durat 6 ani, iar când dosarul a ajuns în instanță, deja începuse să adie vântul prescripției. Inculpatul a tras și el de timp cât a putut, iar nu după multă vreme, a putut cere încetarea procesului. Pentru a-și recupera prejudiciul, statul poate încerca să-i vândă palatul de peste 600 mp din Lunca Cetățuii.

Justiția s-a mișcat mai greu decât un melc

Conform procurorilor, modul de lucru al lui Ferdinand Stănescu a fost unul standard. În calitate de administrator al unei firme, el a înregistrat în contabilitate, în perioada mai 2012 – decembrie 2013, achiziții fictive în valoare de peste 40 milioane lei. El a cauzat bugetului de stat un prejudiciu de 11,44 milioane lei, reprezentând impozit pe profit și TVA de plată. Fiscul evaluse chiar prejudiciul la 22,4 milioane lei, dar procurorii Parchetului de pe lângă Tribunal nu au recunoscut decât jumătate din sumă.

Ancheta procurorilor a început în 2016, iar dosarul a fost înaintat instanței în iulie 2022. La acea dată, Curtea Constituțională (CCR) pronunțase deja o decizie prin care erau practic înjumătățite termenele de prescripție a răspunderii penale. Pentru evaziune fiscală cu un prejudiciu depășind o jumătate de milion de euro, Ferdinand Stănescu risca o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare. În cazul său, termenul de prescripție se împlinea în decembrie 2023, respectiv la 10 ani după ultima faptă consemnată în rechizitoriu. Până la sfârșitul lui 2023, procurorii trebuiau să obțină o condamnare definitivă sau Stănescu scăpa de griji.

CITESTE SI: Doamna Crina Stănescu de la Iași, patroană de firmă de construcții autostrăzi în acte: 7 ani pentru evaziune de 1 mil. lei

Inculpatul a reușit să țină dosarul în camera preliminară, în care este analizată legalitatea rechizitoriului, doar trei luni. Ulterior, în timpul judecății propriu-zise, a cerut un termen pentru a-și angaja un apărător, apoi altă amânare, pentru a-și exprima poziția procesuală. După o profundă chibzuință, inculpatul s-a decis să nu-și recunoască vinovăția. Dacă ar fi făcut-o, ar fi obținut o pedeapsă mai ușoară, dar ar fi fost sigur condamnat. În lipsa recunoașterii însă, procesul se prelungea.

Finalul a fost cel așteptat de acuzat

În octombrie și noiembrie anul trecut, au fost audiați martorii. În decembrie, avocatul lui Stănescu a cerut efectuarea unei expertize contabile și fiscale, ca și a uneia grafologice. În condiții normale, expertizele ar fi slujit la stabilirea cu exactitate a prejudiciului și ar fi demonstrat cine a semnat actele contabile. În cazul lui Ferdinand Stănescu, ele au slujit la obținerea legală a unei noi amânări. La următorul termen, avocatul a solicitat aplicarea deciziei CCR. Meciul cu procurorii era pe terminate, iar la următorul termen, avocatul a spus că inculpatul nu mai dorește efectuarea expertizelor. Nu mai era nevoie de ele.

Magistrații Tribunalului au ajuns în final la concluzia că faptele de care era acuzat Stănescu existau, iar acesta prejudiciase bugetul de stat cu echivalentul, la data respectivă, a sumei de 2,58 milioane euro. Pe de altă parte, Stănescu nu mai putea fi condamnat, întrucât răspunderea penală se prescrisese. Prin hotărârea Tribunalului, inculpatul a fost obligat la plata către Direcția Generală a Finanțelor Publice a sumei de 11,44 milioane lei. Pentru recuperarea acestor bani, a fost pus sechestru pe singurul imobil aflat pe numele lui Ferdinand Stănescu, respectiv o casă în Lunca Cetățuii, în suprafață de 648 mp. Hotărârea nu este definitivă, ea putând fi contestată cu apel.

Publicitate și alte recomandări video