Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Evenimente demografice - IV. Divorţialitatea

GALERIE
ciprian iftimoaei
  • ciprian iftimoaei
- +

Articolul din această săptămână încheie seria dedicată evenimentelor demografice (natalitatea, mortalitatea, nupţialitatea şi divorţialitatea) analizate pe baza statisticilor oficiale, relevante la nivel naţional şi pentru judeţul Iaşi. În luna martie 2021 s-a înregistrat cel mai mare număr de divorţuri din perioada ianuarie 2020 - septembrie 2021: 2702 divorţuri, iar trendul a rămas constant, cu peste 2000 de separări de cupluri, până în iunie 2021.

Demograful acad. Vl. Trebici consideră că divorţul (desfacerea căsătoriei) este evenimentul demografic care afectează direct nupţialitatea „prin scurtarea secvenţei căsătoriei din ciclul de viaţă familială” şi indirect fertilitatea matrimonială. Divorţialitatea constituie obiect de studiu nu numai pentru demografi, ci şi pentru jurişti, sociologi, psihologi, asistenţi sociali1. În aceeaşi ordine de idei, sociologul T. Rotariu apreciază că divorţialitatea prezintă un interes aparte din perspectiva modificărilor legislative, normelor, valorilor şi cutumelor sociale legate de acest eveniment demografic2.

Din punct de vedere juridic, divorţul reprezintă desfacerea unei căsătorii încheiate legal, printr-o hotărâre definitivă a instanţei judecătoreşti, a ofiţerului de stare civilă sau a unui notar public. Conform prevederilor Codului Civil, divorţul poate avea loc prin (1) acordul soţilor, la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ; (2) atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă; (3) la cererea unuia dintre soţi, după o separare în fapt care a durat cel puţin doi ani; (4) la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei. În cazul în care de pe urma căsătoriei rezultă minori, instanţa de judecată stabileşte obligatoriu modalitatea custodiei asupra acestora (unică sau comună) şi obligaţiile de întreţinere care reven părinţilor divorţaţi.

În perioada regimului comunist, căsătoria înceta prin decesul unuia dintre soţi sau prin declararea judiciară a decesului unuia dintre ei (Codul familiei, Art. 37 modificat prin Decretul nr. 779 din 1966) şi numai în cazuri excepţionale prin divorţ. Legislaţia privind divorţul a fost modificată prin Decretul nr. 174 din 1974, dar divorţul a rămas tot o măsură excepţională de desfacere a căsătoriei. Pe atunci, divorţul era asociat automat cu culpa unuia sau ambilor soţi, era purtător de stigmat social, motiv de sancţiune în cadrul relaţiilor sociale şi de muncă. Potrivit lui T. Rotariu, intervenţia legislativă din 1966 a avut un impact imediat, anul următor (1967) înregistrându-se pe tot teritoriul României doar 48 de divorţuri.

Sociologii şi psihologii sunt interesaţi de cauzele care conduc la divorţ şi consecinţele acestuia asupra copiilor şi părinţilor despărţiţi. Primul indicator al destrămării căsătoriei este apariţia insatisfacţiei în cadrul familiei. Motivele de insatisfacţie post fi infidelitatea, violenţa domestică, consumul de alcool, şomajul, sărăcia. Motivele invocate cel mai frecvent de femei sunt violenţa, mai ales pe fondul consumului de alcool. Bărbaţii invocă mai frecvent insatisfacţia sexuală şi lipsa de afectivitate. La rândul său, demograful ieşean V.-D. Jemna enumeră cauzele cele mai frecvente care conduc la desfacerea căsătoriei: infidelitatea conjugală, alcoolismul, violenţa fizică, plecarea unuia dintre soţi în străinătate3.

Disoluţia căsătoriei este un proces cu durată variabilă care poate parcurge următoarele etape: (1) instalarea insatisfacţiei unuia dintre soţi sau ambilor soţi; (2) exprimarea insatisfacţiei prin separare în cadrul gospodăriei şi discuţii cu rudele şi/ sau apropiaţii; (3) separarea premergătoare divorţului efectiv; (4) divorţul pe cale amiabilă sau la instanţa de judecată. După divorţ, foştii parteneri se confruntă cu stresul emoţional, problema custodiei şi îngrijirii copiilor, divizarea proprietăţii şi problema locuirii.

Conform INS, în anul 2020 numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive sau pe cale administrativă a fost de 22.785, în scădere cu 7412 divorţuri comparativ cu anul 2019. Rata divorţialităţii a scăzut de la 1,36 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2019, la 1,03 divorţuri la 1000 locuitori în anul 20204. În judeţul Iaşi, în anul pandemic 2020, s-a înregistrat un număr de 1028 divorţuri, cu 81 de divorţuri mai puţine decât anul precedent; rata divorţialităţii în judeţul Iaşi a fost de 1,05‰ în anul 2020, în scădere faţă de anul 2019, când a fost de 1,15‰. Din totalul de 1028 căsătorii desfăcute în judeţul Iaşi au rămas un număr de 471 de minori5. Această scădere a divorţialităţii în anul 2020, comparativ cu anul anterior, este influenţată de pandemia COVID-19. Ordonanţele militare au introdus anumite limitări pentru desfăşurarea unor evenimente cu mai mult de 3 persoane, au limitat deplasările în afara locuinţei şi în afara localităţii, iar Uniunea Notarilor Publici a amânat termenele pentru dosarele de divorţ aflate pe rol după sistarea stării de urgenţă.

În mediul urban, în anul 2020, s-a înregistrat un număr de divorţuri de 1,8 ori mai mare faţă de cel înregistrat în mediul rural. Raportul dintre numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive sau pe cale administrativă şi numărul căsătoriilor încheiate a fost de un divorţ la 3,6 căsătorii. Vârsta medie a soţilor la divorţ a fost în anul 2020 de 43,6 ani pentru bărbaţi şi de 40,0 ani pentru femei. Comparând vârsta medie la divorţ cu vârsta medie la căsătorie (34,0 ani pentru bărbaţi şi 30,8 ani pentru femei) se poate observa în cazul cuplurilor care au divorţat că secvenţa de viaţă maritală durează, în medie, 9,6 ani pentru bărbaţi, respectiv 9,2 ani pentru femei.

Foarte interesantă este repartiţia divorţurilor după durata căsătoriei, pentru a vedea când apare riscul desfacerii acesteia. În anul 2020, din totalul de 22.785 divorţuri înregistrate, un număr de 6348 de divorţuri s-au produs după 20 de ani de căsătorie şi peste, urmate de 4316 divorţuri produse la căsătoriile cu durata între 10-14 ani, iar 4140 divorţuri produse la căsătoriile cu durata între 5-9 ani.

În medie, divorţul apare cu cea mai mare frecvenţă în rândul bărbaţilor din grupa de vârstă 40-44 ani (19,3% dintre divorţuri) şi în cazul femeilor din grupa de vârstă 30-34 ani (18,5% dintre divorţuri), urmată, în cazul bărbaţilor de grupa de vârstă 45-49 ani (16,7% dintre divorţuri) şi în cazul femeilor, grupa de vârstă 40-44 ani (18,0% dintre divorţuri). Observăm că partenerii decid să se despartă legal după o perioadă de maturizare a vieţii de cuplu, dar şi de acumulare a unor tensiuni emoţionale, infidelităţi, violenţă domestică, probleme materiale, migraţie, când copiii cresc, devin adulţi şi nu se mai pune problema custodiei sau când desfacerea căsătoriei nu pune probleme de locuire separată.

 

1 Vladimir Trebici, Demografia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, p. 212.

2 Traian Rotariu, Luminiţa Dumănescu, Mihaela Hărăguş, Demografia României în perioada postbelică (1948-2015), Editura Polirom, Iaşi, 2017, p. 73.

3 Dănuţ-Vasile Jemna, Demografia României, Editura Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi, p. 77.

4 Institutul Naţional de Statistică, Evenimente demografice în anul 2020, Editura INS, Bucureşti, 2020, p. 25.

5 Institutul Naţional de Statistică, Baza de date TEMPO-Online, ultima accesare decembrie 2021.

 

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri