Denumite „superbugs”, adică bacterii cu un nivel ridicat de rezistenţă la antibiotice, termenul a ajuns să fie utilizat tot mai frecvent de specialişti. „Superbugs” pot cauza infecţii severe în care antibioticele nu au efect şi se poate ajunge în unele cazuri până la deces.

  România, locul 3 în Europa în ceea ce privește consumul de antibiotice

Statisticile actuale arată faptul că România ocupă locul 3 în Europa în ceea ce privește consumul de antibiotice cu spectru larg alături de exacerbarea fenomenului de rezistență la antimicrobiene.

„Am ajuns aici pentru că nu există o sursă de informare științifică şi corectă pentru pacienți. Spațiul virtual este plin de soluții terapeutice în care antibioticele sunt cheia succesului pentru multe afecțiuni. Cu siguranță raportările au inclus și perioada în care ne-am luptat cu infecția cu SARS-COV2. Să nu uităm că atunci, toți eram dispuși să încercăm orice și ne-am aprovizionat cu multe medicamente dintre care antibioticele precum azitromicina, claritromicina, doxiciclina nu au lipsit”, punctează Gabriela Tătărîngă (FOTO), președintele Colegiului Farmaciștilor Iași.

Reprezentantul farmaciştilor spune că şi în timpul celor trei campanii organizate la Iaşi pentru colectarea deşeurilor medicamentoase s-a constatat faptul că oamenii au adus şi antibiotice, ceea ce înseamnă fie că nu au urmat corect tratamentul prescris de medic, fie că au avut acasă acele produse farmaceutice pentru o situaţie ipotetică, dar pe care nu le-au utilizat.

Reguli clare şi un sistem eficient de urmărire a prescrierii

 Specialiştii trag un semnal de alarmă asupra faptului că această creștere a rezistenței bacteriilor din cauza excesului de antibiotice a devenit una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică. Din acest motiv Ministerul Sănătăţii a emis la începutul acestui an Ordinul 63 care se referă la reglementarea metodologiei de monitorizare a prescrierii şi eliberării la nivel naţional a medicamentelor din categoria antibiotice şi angifungice de uz sistemic.

Citiți aici integral Ziarul de Sănătate nr. 11

„Acest ordin arată preocuparea şi îngrijorarea specialiştilor din domeniul sănătăţii cu privire la rezistenţa la antimicrobiene şi consumul de antibiotice în ţara noastră. Cred că era nevoie de acest ordin pentru a reduce consumul nejustificat și necorespunzător de antibiotice. În plus s-au conturat reguli mai clare şi un sistem mai eficient de urmărire a prescrierii și eliberării antibioticelor”, subliniază preşedintele Colegiului Farmaciştilor Iaşi.

Gabriela Tătărîngă spune că la începutul anului, când a apărut ordinul, a existat o perioadă destul de confuză, în sensul în care informaţia nu a fost complet şi corect înţeleasă în comunitate. Farmaciştii s-au conformat repede schimbărilor, transmiţînd noile reglementări atât pacienţilor, dar şi medicilor, concomitent cu adaptarea sistemul informatic propriu de gestiune în vederea respectării prevederilor legale pentru a putea raporta toate eliberările de substanţe antimicrobiene.

A scăzut cererea de antibiotice la farmacii

„Din discuţiile cu colegii mei farmacişti am aflat că acum sunt cu mult mai puţine solicitări din partea pacienţilor pentru eliberarea de antimicrobiene la cerere. În prezent, eliberarea produselor farmaceutice care au ca substanţe active antimicrobiene se face pe baza prescripţiilor eliberate de către medici. Astfel, conform noilor reglementări există posibilitatea ca farmaciştii să poată elibera anumite antibiotice şi antifungice de uz sistemic în lipsa unei prescripţii medicale, în cantitatea maximă aferentă dozei pentru 48 de ore, doză calculată în acord cu modul de administrare prevăzut în rezumatul caracteristicilor produsului”.

Gabriela Tătărîngă atenţionează însă că această posibilitate nu este o obligaţie a farmacistului, acesta putând decide dacă este oportună eliberarea antibioticului, cu respectarea procedurii de eliberare a medicamentelor în regim de urgenţă din cadrul regulilor de bună practică farmaceutică.

Publicitate și alte recomandări video