O normă neprecizată clar în lege îi afectează de ani buni pe pa­cienţii care au nevoie de implanturi cohleare. Acestea sunt dispozitive electronice care transformă stimulul sonor în impulsuri nervoase şi practic îi ajută pe oamenii care s-au născut fără auz să treacă peste aceste deficienţe. Pentru aceste implanturi există un program naţional prin care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) decontează anual un anumit număr de intervenţii. Pro­ble­ma apare însă când un pacient are nevoie de două implanturi. Po­trivit medicilor, în Iaşi nu a fost efectuată niciodată o astfel de intervenţie în 15 ani. Nu pentru că nu ar exista specialişti, ci de frică să nu le ceară medicilor CNAS banii înapoi pe al doilea dispozitiv, ce ajunge şi la o valoare de 25.000 de euro. Cadrele medicale invocă faptul că în normele pri­mite de la Ministerul Sănătăţii nu este trecut clar un număr de im­planturi pe care îl poate primi un pacient.

Una spun medicii, alta spune Casa

„Niciun medic din ţară nu a cheltuit, în loc de 20.000 de euro, 40.000 de euro, pentru că nicio normă nu prevede clar asta. Casa de Asigurări vine în control în fiecare lună şi, dacă vede că se repetă pe lista de intervenţii două CNP-uri, ca şi cum un copil ar avea două implanturi, te întreabă de ce apare de două ori pacientul. Niciun copil nu a primit ajutor pentru două urechi, pentru că unul e minimul necesar. Cu două ar fi mai aproape de normal pa­cientul, însă nu i se dau“, a explicat un medic ce a dorit să rămână sub protecţia anonimatului.

De partea cealaltă, Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi spune că în lege nu există limitări, şi că totul se decide la nivel de unitate sanitară. „Implanturile sunt decontate prin programul naţional, program care se derulează prin Spitalul de Recuperare din Iaşi. Faţă de problema ridicată nu avem o limitare în legislaţie legată de faptul dacă implantul se face cu o singură proteză sau cu două. Legislaţia, atât Legea 95, cât şi Contractul Cadru, nu prevede o limitare. Toate acestea sunt lăsate clar în decizia corpului medical, a medicului specia­list“, a precizat ec. Robert Dâncă, directorul CJAS Iaşi.

„Ni s-a dat adeverinţă“

Însă acest „meci“ al aruncatului mingii dintr-o curte în alta pare a fi numai în faţa presei, căci în faţa celor afectaţi el se des­făşoară cu totul altfel, în alţi termeni. Aşa este şi în cazul be­beluşului de numai şase luni Matei Teodor. Micuţul suferă de hipoacuzie neurosenzorială bila­terală profundă, practic copilul nu aude nimic. Conform recoman­dărilor primite de la dr. Sebastian Cozma, de la Spitalul de Recupe­rare Iaşi, cel care l-a şi diagnosticat, copilul are nevoie de implant bilateral, pentru a reuşi să se dezvolte cât mai aproape de normal. Doar că pentru dreptul la o viaţă normală preţul pe care ar trebui să-l plătească este de 24.000 de euro: atât costă cel de-al doilea implant cohlear, şi pe care părinţii sunt nevoiţi de medici să îl cumpere.

„Ni s-a dat o adeverinţă de la spital în care ni se spune că statul nu decontează decât o intervenţie, la o singură ureche, o singură dată. Iar copilul nostru are nevoie de ambele implanturi, pentru a se dezvolta cât de cât normal. Adică să poată să şi vorbească. Există riscul ca la un singur implant copilul să nu aibă orientare în spaţiu, precum şi alte probleme de percepţie. Ade­verinţa este motivarea că noi avem nevoie de suma de 24.000 de euro pentru al doilea implant. Iar noi, financiar, nu am putea să acoperim suma asta. Nu ştiu nici cine ar putea…“, spune îndurerată Ana-Maria Teodor, mama copilului.

Familia trăieşte modest, dintr-un singur salariu sub medie, într-o cameră din căminul de nefamilişti C2 de pe strada Mitropolit Varlam, în zona pieţei Nicolina.

Familia a adunat 7.000 de euro

Medicii încearcă acum să găsească soluţii, însă fără o precizare clară de la Ministerul Sănătăţii nu se pot rezolva multe. „Statul român a îmbunătăţit în mod simţitor asistenţa pentru implant, în sensul că în ţară a crescut numărul cazurilor, de la trei sau patru în 2004 la peste 30 în ultimii ani. Dar nu avem cum să acoperim absolut toate ne­voile. Nu toate cazurile cer im­plantare bilaterală, este adevărat, dar cel care are surditate congenitală, cum este şi Matei, are şanse să se dezvolte ca un copil normal dacă ar avea implanturile de la început. Dar ca să finanţăm două implanturi avem nevoie de o foarte clară precizare, în care să se spună că se finanţează două din bugetul de stat. Avem nevoie de norme cla­re“, a subliniat dr. Sebastian Coz­ma, şeful departamentului de Audiologie din cadrul Spitalului de Recuperare.

Acum conducerea unităţii sanitare iesene va formula o adresă către Ministerul Sănătăţii prin care să fie lămurită această problemă.

Cum puteţi dona

Operaţia de implantare presupune introducerea unor electrozi direct în receptorul nervos din urechea internă (denumit cohlee) şi ataşarea unui computer miniatural la suprafaţa cutiei craniene, în zona urechii, sub piele. Succesul implantării de­pinde de vârsta la care se rea­lizează operaţia, de gradul de surditate, de performanţa implantului şi de terapie. Matei ar putea fi operat cel mai devreme la vârsta de 11 luni, dacă părinţii reuşesc să strângă cei 24.000 de euro. Până acum, prin campaniile realizate, familia a adunat aproape 7.000 de euro.

Cei care vor să dea o mână de ajutor familiei, o pot face printr-un SMS la numărul 8832, până pe 30 septembrie. Valoarea unui SMS este de 2 euro.

De asemenea, donaţii se pot face şi în conturile bancare următoare, de la BRD (titular cont: Ana Maria Teodor)

- RO65BRDE240SV67225482400 - lei;

- R061BRDE240SV73061082400 - euro;

- RO19BRDE240SV73060952400 - USD;

- RO19BRDE240SV73060952400 - lire sterline.