anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Deşi sărace la limită, spitalele nu reuşesc să cheltuiască nici măcar puţinul pe care îl primesc

EXCLUSIV: Milioane de euro dispar în sărăcia cruntă din spitalele ieșene

GALERIE
spital-
  • spital-
- +

Acuzăm adesea autorităţile locale că nu pot absorbi toţi banii europeni puşi la dispoziţie, dar nu observăm că, nu de puţine ori, nici unităţile subordonate acestor autorităţi nu absorb, la rândul lor, decât un procent din banii publici alocaţi. Iar când aceste unităţi sunt spitale, dintre care multe arată jalnic şi se plâng mereu de lipsuri, situaţia pare şi mai gravă. Vă puteţi imagina că există un spital mare în Iaşi în care, din suma de bani primită pe un an întreg, care e oricum una mică, a reuşit să cheltuiască abia 16%? Sau un altul, şi mai mare, care a cheltuit numai 18%? Mai grav este că banii necheltuiţi se întorc la buget, rareori ei putând fi reportaţi. În genere, procentele de cheltuire a banilor alocaţi merg de la circa 20% şi ajung, rareori, la 70% . Care sunt cauzele acestor situaţii anormale, în condiţiile sărăciei din spitalele ieşene? Ce ar fi totuşi de făcut? 

Spitalele din subordinea Consiliului Judeţean (CJ) nu reuşesc să investească toţi banii primiţi, iar sumele rămase se întorc la autorităţile judeţene, doar uneori acestea adăugându-se la bugetul spitalului pentru anul viitor. 

Reprezentanţii unităţilor medicale ieşene subordonate autorităţilor judeţene precizează că principalale cauze pentru care fondurile nu ajung să fie investite în totalitate, uneori chiar deloc, sunt amânarea unor proiecte care nu au putut fi realizate la timp din diverse motive. O altă cauză pentru care banii alocaţi pentru investiţii nu sunt folosiţi este de natură managerială, aşa cum a fost în cazul Spitalului de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva”, unde, pe parcursul anului trecut, conducerea s-a schimbat de patru ori. Rareori se întâmplă chiar ca banii alocaţi să nu fie cheltuiţi din cauza preţurilor mici scoase la licitaţii, mai mici decât alocarea, diferenţa trebuind însă să se întoarcă la CJ, neputând fi folosită tot de spital. Per total însă vorbim de sume considerabile, de ordinul milioanelor de euro.

Neurochirurgia: grad de absorbţie bun, de 70 la sută

Un exemplu relevant în acest sens este Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Nicolae Oblu” (Neurochirurgie), care a primit anul trecut, cel puţin "pe hârtie", o sumă considerabilă: 8.049.650 de lei. Din aceştia au fost însă folosiţi doar 5.700.200 de lei, adică circa 70%. „În urma licitaţiilor, s-au obţinut preţuri mai mici decât ne aşteptam să fie iniţial. Un alt motiv pentru care nu au fost cheltuiţi toţi banii este că fondurile erau destinate lucrărilor care nu s-au putut realiza în 

noiembrie - decembrie a anului trecut din cauza temperaturilor, iar sumele s-au reportat pentru anul acesta”, a declarat dr. Florin Grămadă, purtătorul de cuvânt al Spitalului „Prof. Dr. Nicolae Oblu”. 

Situaţie specială la Spitalul de Copii: din 9 milioane s-a cheltuit doar 18%

De asemenea, veniturile obţinute de spitale prin diverse proiecte şi granturi trec mai întâi prin CJ şi mai apoi ajung la unităţile medicale. Anul trecut, Spitalul pentru Copii „Sfânta Maria” a primit din bugetul judeţean 2.047.820 de lei. Până la finalul anului, vistieriei unităţii medicale s-au alocat 9.198.000 de lei, pentru că celor două milioane de lei date de CJ s-a adăugat un grant norvegian de aproximativ 1.600.000 de euro. Banii au ajuns în urma proiectului ner alături de alte trei unităţi medicale din ţară. Din suma totală, au fost cheltuiţi num„Îmbunătăţirea serviciilor acordate în domeniul Hematologiei şi Oncologiei pediatrice în România, prin achiziţia de bunuri, servicii şi lucrări de specialitate”, la care Spitalul de Copii este parteai 1.691.654 de lei.

Adică, în procente, doar 18% din suma care ar fi putut fi cheltuită. „Diferenţa de bani survine din pricina proiectului cu norvegienii, care depăşeste şase milioane de lei, iar plăţile urmează să fie făcute în urma finalizării licitaţiilor. Fiindcă banii au fost viraţi în cont anul trecut, nu aveau cum să fie folosiţi decât după licitaţia obiectelor, iar procedeele de licitaţie durează. De aceea banii au rămas pentru anul acesta”, a menţionat dr. Radu Terinte, managerul Spitalului de Copii.

Cu un an şi mai înainte, în 2014, Spitalului de Copii i-a fost alocată o sumă în valoare de 1.312.000 de lei, la care s-au adăugat 300.000 de lei, cheltuindu-se 1.256.596 de lei. Adică, în procent, s-a cheltuit 78%. Însă, în 2013, unitatea medicală a primit 7.886.220 de lei, din care au fost utilizaţi numai 1.858.160 de lei, adică doar 23%.

Infecţioase: 16%

De asemenea, diferenţe dintre sumele primite şi cele executate se înregistrează şi la celelalte spitale din subordinea CJ. În 2015, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie a primit 1.321.760 de lei, din care nu au fost cheltuiţi nici jumătate: doar 554.183, adică 42%. La fel, Spitalului de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva” i-au fost alocaţi 257.220 de lei, din care au fost executaţi doar 41.564 de lei, adică numai 16%. Astfel, anul trecut, unitatea medicală a pierdut, din cauza instabilităţii manageriale, peste 150.000 de lei de la Consiliul Judeţean, bani pentru reabilitarea Pavilionului 3 şi a laboratorului.

Fiindcă în 2015 reprezentanţii unităţii medicale nu au reuşit să administreze fondurile primite, anul acesta, CJ a alocat mai puţini bani pentru investiţii, aproximativ 99.000 de lei pentru reabilitarea Pavilionului şi a laboratorului. Cu un an mai înainte, în 2014, Spitalul de Infecţioase a primit 3.131.040, urlerior adăugându-se aproximativ 600.000 de lei, iar din suma totală s-a cheltuit doar 2.786.742 de lei. În acelaşi an, de la Spitalul Clinic de Urgenţă Prof. Dr. „Nicolae Oblu” a rămas aproximativ un milion de lei neinvestiţi.

Procent mic de absorbţie şi la maternităţi

Nici Maternitatea „Cuza Vodă” nu se poate lăuda că e eficientă la cheltuit banii: a primit în acelaşi an, 2014, 3.521.520 de lei, din care a cheltuit numai 1.365.449. Adică, în procent, doar 38%. O mai mare diferenţă între banii primiţi şi cei cheltuiţi a fost înregistrată însă la Maternitatea „Cuza Vodă” anul trecut. Acesta a primit la începutul anului ca buget disponibil o sumă de 6.860.720 de lei, din care au fost cheltuiţi numai 2.299.332 de lei. Adică, în procent, 33%.

La procentul de bani cheltuiţi, Maternitatea „Elena Doamna” stă ceva mai bine: a primit 1.500.000, din care au fost cheltuiţi 1.143.988 de lei (76%). Cu un an înainte, în 2014, Maternitatea „Elena Doamna” a fost unitatea medicală care a primit cei mai puţini bani de la CJ, şi anume 654.870, din care au rămas neutilizaţi 5.000 de lei. 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Vremurile, ambiţiile neo-imperiale ale Rusiei, guvernele şi noi

Alexandru LĂZESCU

Vremurile, ambiţiile neo-imperiale ale Rusiei, guvernele şi noi

Războiul din Ucraina nu a făcut decât să amplifice crize globale deja existente; în condiţiile unui nou Război Rece, iluziile că mai este posibil modul de viaţă din trecut şi mai pot fi menţinute politicile sociale generoase, deja nesustenabile, trebuie abandonate.

opinii

Oglinda fisurată a lui Nicolae Stan

Nichita DANILOV

Oglinda fisurată a lui Nicolae Stan

Lumea lui Nicolae Stan se configurează rotindu-se melancolic în jurul pipei din lemn de cireş pe care o fumează agale stând în cerdacul casei parohiale tânărul preot al satului Crăsani, Radu Plămadă, pătruns până dincolo de adâncul sufletului său de ceea ce crede că ar fi menirea sa.

Un top al problemelor sociale din judeţul Iaşi şi din împrejurimile sale

Ciprian IFTIMOAEI

Un top al problemelor sociale din judeţul Iaşi şi din împrejurimile sale

Orice demers ştiinţific, implicit sociologic, începe cu definirea conceptelor, cu o definiţie, pentru ca toată lumea să ştie despre ce vorbim. În cazul ne faţă, trebuie să lămurim ce este o „problemă” şi ce anume o face să fie „socială”. De pildă, consumul de alcool sau droguri poate să fie o problemă individuală sau poate să devină socială la un moment dat. În genere, problema socială este un dezechilibru, o disfuncţie la nivelul societăţii, sau un eveniment care afectează oamenii negativ, despre care există percepţia că poate fi rezolvată prin anumite măsuri din partea statului (strategii, politici, metode, tehnici şi proceduri de intervenţie) şi/sau din partea mediului neguvernamental.

Sportul alb şi Războiul negru

Michael ASTNER

Sportul alb şi Războiul negru

A iscat ceva vâlvă decizia organizatorilor turneului de mare şlem de la Wimbledon, atunci când au decis să nu permită participarea jucătorilor şi jucătoarelor din Rusia şi din Belarus. 

pulspulspuls

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Foială mare de câteva zile la poştalionul ieşean, stimaţi telespectatori. Motivul: nu vreo chestiune profesională sau vreun eveniment legat de instituţiune, ci cu totul altceva: faptul că şeful de la Iaşi, un locotenent de-al menajerului de oraş Grămadă, va candida la alegerile pemepiste din filiala judeţeană, alegeri care au loc chiar astăzi. 

Caricatura zilei

Tik Tok Yoga

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.