Eurotex Company a fost fondată la Iași de Marius Șandru în anul 1991, iar în următorii ani avea deschise trei fabrici în județul Iași și ajunsese la 750 de angajați. Între 1998 – 2007, firma s-a dezvoltat în sectorul textil, clientul principal fiind atunci H&M. Începând cu anul 2008, H&M și alți clienți mari au mutat producția în țări mai ieftine precum India și Bangladesh, moment în care Eurotex a început colaborări cu alte branduri renumite, printre care Zara, Mango, Bershka, C&A și Desigual.

Citiți aici integral Ziarul de Business nr. 23

Apogeul companiei a fost în perioada 2010-2018, când fenomenul „fast fashion” era în plină expansiune. Eurotex livra produse către marile rețele de magazine din Europa. Totuși, începând din 2018, tendințele s-au schimbat. Consumatorii europeni au început să prefere produse sustenabile și de lungă durată, în detrimentul articolelor de modă rapidă. Acest lucru, combinat cu criza pandemiei din 2020, a dus la o scădere semnificativă a cererii pentru produsele Eurotex.

Anii 2021 și 2022 au fost marcați de restructurări. Compania ieșeană a închis treptat fabricile și a redus numărul de angajați. În 2023, Eurotex a fost afectată de criza de consum, când clienții au cumpărat foarte puțină marfă din cauza stocurilor deja existente. Această situație a culminat în primăvara anului 2024, când, confruntată cu presiuni pentru a reduce prețurile, conducerea companiei a luat decizia de a închide activitatea. În luna iulie 2024, Eurotex a făcut ultimele livrări.

Cum a început Marius Șandru businessul Eurotex

„Eurotex a fost fondată în 1991, cu prima fabrică deschisă în  anul 1996, urmată de a doua fabrică în anul 1998, iar a treia în anul 2000, când compania avea 750 de angajați. La începutul anului 2002, o criză economică în Occident, care nu a afectat România, a determinat o migrare masivă a producției către China, în contextul liberalizării comerțului textil. În acea perioadă, Eurotex a început să colaboreze cu Marea Britanie și a trecut la producția de produse finite, când am gestionat propriile materii prime. În 2002, am început să lucrăm cu H&M, furnizând produse finite, iar afacerea a prosperat până în jurul anului 2007. Produsele Eurotex erau distribuite la nivel global, în numeroase magazine din diverse țări. Însă, între anii 2008-2009, H&M și-a reorganizat activitatea și s-a orientat spre piețe precum India, Bangladesh și Pakistan. Ca răspuns, Eurotex a înființat în anul  2009 un birou comercial la Iași, care a crescut considerabil în următorii doi – trei ani”, ne explică Marius Șandru.

Declinul fast fashion

În perioada în care Eurotex a operat biroul comercial, compania a început să colaboreze cu branduri importante precum Zara, Mango, Berskha, Desigual și alte nume cunoscute, cât și cu branduri mai mici, printre care Vero Moda. În acea vreme, fast fashion era în plină expansiune, având la bază ideea de a aduce rapid cele mai noi tendințe pe piață, cu livrări scurte și produse proaspete. Eurotex gestiona întregul proces, de la design și prezentare până la achiziția materialelor și livrarea produselor finale.

„În cadrul biroului erau create colecții pe care le prezentam diverșilor clienți, ceea ce ne-a permis să începem colaborări cu branduri importante precum Zara, Mango, Berskha, Desigual, C&A, dar și cu alte mărci europene poate mai puțin cunoscute, precum Vero Moda, alături de clienți din Marea Britanie. În acea perioadă, fast fashion era foarte popular, având la bază principiul de a aduce rapid cele mai recente tendințe pe piață, chiar și pentru perioade scurte. Clienții căutau să aibă mereu articole noi în magazine, cu livrări rapide, iar noi gestionam întregul proces, de la design și prezentare, la mostrare, aprobatul, achiziția materialelor și livrarea produselor finale. Între 2010 și începutul anilor 2018-2019, am înregistrat o creștere semnificativă. Totuși, în acea perioadă au început să apară semnele declinului fast fashion-ului, pe măsură ce se dezvolta tendința spre sustenabilitate și produse reciclabile. Clienții europeni au început să favorizeze articolele cu etichete sustenabile, care sunt mai durabile și nu sunt înlocuite la fel de frecvent”, ne face să înțelegem omul de afaceri.

„Am continuat să ne restructurăm în 2021, 2022 și 2023”

Anul 2019 a fost extrem de dificil pentru compania ieșeană, iar anul 2020, marcat de pandemie, a fost un an cu mișcări pe piață care nu mai respectau nicio regulă. Și în perioada 2020-2022, Eurotex a întâmpinat dificultăți în activitate, dar compania a fost ținută pe linia de plutire, ba chiar a reușit să realizeze volume semnificative.

„Am continuat să ne restructurăm în 2021, 2022 și 2023, am redus cheltuielile pentru a menține compania pe linia de plutire, prin micșorarea personalului și a sediilor. În acel moment ne rămăsese o singură fabrică. În 2022, am închis fabrica și, în 2023, am fost confruntați cu o criză de consum semnificativă. Clienții au acumulat stocuri la sfârșitul anului 2022 din teama de a rămâne fără marfă, căci erau probleme de aprovizionare, ceea ce a dus la o scădere a vânzărilor în 2023. Clienții au cumpărat foarte puțină marfă încercând să scape de stocurile vechi. În primăvara anului 2024, am început să analizăm viitorul companiei. La sfârșitul lunii mai, clienții ne-au solicitat să reducem prețurile cu 20%, în contextul în care costurile de producție erau în creștere. Astfel, la 1 iunie am decis să elaborăm un plan de reducere a activității, cu ultimele livrări la sfârșitul lunii iulie. A fost un moment dureros, deoarece am format un colectiv deosebit în acești ani”, ne-a spus omul de afaceri.

Ce se va alege de industria textilă globală

Acesta crede că industria textilă globală se va confrunta cu restructurări majore și schimbări semnificative în perioada care urmează. Cât privește Iașul, industria textilă este în declin de mult timp, fiind deja redusă și restructurată. „Din perspectiva mea, anul acesta va aduce restructurări semnificative în industria noastră. Majoritatea fabricilor se află într-o situație financiară dificilă. Spre exemplu, în anul 2023, capacitățile de producție din Turcia au scăzut cu 50%, iar în Maroc, multe fabrici s-au închis anul trecut”, a afirmat omul de afaceri.

În Turcia, sectorul textil, inclusiv filatura, țesătoria, finisarea și vopsitoria, s-a micșorat, deși firmele de profil din această țară beneficiază de sprijin din partea statului. Industria textilă din Turcia funcționează ca un ecosistem complex, aflăm de la omul de afaceri, cu multe companii care interacționează între ele furnizând coloranți, vopsele, aditivi, soluții, utilaje, accesorii și consultanță. Deși turcii au devenit mai scumpi în comparație cu asiaticii și au avut o reducere semnificativă a capacității, Marius Șandru este de părere că vor supraviețui mai mult timp decât alte regiuni.

„În ultimii 20 de ani, industria textilă din România nu a fost considerată un domeniu strategic sau de interes național, ca să spun așa, care să beneficieze de programe sau ajutoare guvernamentale. Totuși, România a avut performanțe remarcabile, fiind apreciată pentru calitatea tehnicienilor săi și pentru seriozitatea și comunicarea eficientă în comparație cu alte țări. De exemplu, recent, Max Mara a spus că România a devenit prea scumpă și a decis să se mute în Maroc”, a dezvăluit omul de afaceri.

Auditurile pe lanțurile de producție au devenit extrem de riguroase

Industria textilă este într-o continuă transformare, iar acest lucru este evident. În ultimii 20 de ani, multe companii mici și mijlocii au dispărut, iar concurența s-a concentrat între marii retaileri, precum Inditex, H&M și C&A. Pe măsură ce Uniunea Europeană s-a consolidat, rețelele de retail s-au extins și competiția a devenit din ce în ce mai acerbă.

„În această perioadă de schimbare, producția va continua în anumite regiuni, inclusiv în România, dar la un nivel mai scăzut. Alte țări europene, precum Bulgaria, Italia, Portugalia, Spania și Polonia, vor rămâne și ele relevante în acest sector. Piața se reașază. Se remarcă preferințele tot mai mari ale consumatorilor europeni pentru protecția mediului. În ultimul deceniu, auditurile pe lanțurile de producție au devenit extrem de riguroase, verificând toți producătorii și furnizorii, inclusiv chimicalele folosite. Certificările pentru materiile prime reciclabile sunt dificil de obținut și sunt necesare pentru fiecare comandă. Aceste practici nu sunt limitate doar la industria textilă, ci se aplică și în alte industrii din UE, evident, sub presiunea imensă a cerințelor de sustenabilitate. Companiile au nevoie de specialiști, chiar și noi am avut un om specializat doar pe domeniul acesta, care devenise un domeniu foarte stufos și amplu, în continuă schimbare”, a scos în evidență Marius Șandru.

Ce cifră de afaceri a avut Eurotex Company anul trecut

Eurotex Company a încheiat anul trecut cu afaceri de 58,9 mil. lei și un profit net de aproximativ 1,5 mil. lei. Ce iese în evidență este faptul că firma nu a avut niciun an pe pierderi de când este pe piață, din anul 1991. Cea mai mare cifră de afaceri a fost înregistrată în anul 2021, respectiv 127,1 mil. lei, iar cel mai mare profit net a fost obținut în anul 2014, respectiv 10,9 mil lei. (Florentina SANDU)

 

Publicitate și alte recomandări video