anunturi
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Cum a pierdut Iaşul un deputat şi un senator

EXCLUSIV: Iaşul are dreptul la doi parlamentari în plus! Fostul şef al CCR Augustin Zegrean cere respectarea legii

GALERIE
Parlament
  • Parlament
- +

La 1 ianuarie 2019, populaţia Iaşului a ajuns la 953.128 de locuitori, ceea ce înseamnă, conform legii, creşterea normei de reprezentare în Parlament a judeţului. Totuşi, acest lucru nu s-a întâmplat. „Cine are interes să facă contestaţie, pentru că norma trebuie respectată”, a subliniat Augustin Zegrean, cel care era preşedinte al Curţii Constituţionale la momentul promulgării Legii 208/2015.

 

Ieşenii sunt reprezentaţi în Parlament de 5 senatori şi 12 deputaţi, număr strâns legat de populaţia judeţului. Potrivit unei legi promulgate în 2015, după care s-au organizat şi alegerile parlamentare din acest an, numărul de mandate depinde de populaţia după domiciliu din anul precedent.

Astfel, la alegerile parlamentare din 2016 a fost luată ca referinţă populaţia domiciliată în judeţ la 1 ianuarie 2015, 910.984 de locuitori. Un deputat reprezintă în Parlament 73.000 de locuitori. O simplă împărţire arată numărul de deputaţi, 12,48 – adică 12. Pentru un senator, reprezentarea este mai largă, 168.000 de locuitori. Rezultă astfel 5,42 de senatori, raportat la populaţia Iaşului, adică 5. Acesta a fost grupul de parlamentari al Circumscripţiei electorale Iaşi în mandatul care tocmai se încheie.

Anul acesta, alegerile s-au desfăşurat după aceeaşi lege adoptată în 2015 (Legea 208 privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor). Deşi s-au mai operat modificări în prevederile ei, cele referitoare la norma de reprezentare s-au păstrat neschimbate.

Însă pentru alegerile din 6 decembrie 2020 referinţa este populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2019 – care a crescut la 953.128 de locuitori. Dacă facem din nou cele două raporturi, rezultă 13,05 deputaţi şi 5,67 senatori care ar trebui să reprezinte Iaşul în Parlament. Aceeaşi lege precizează că mai mult de jumătate de normă se rotunjeşte la întreg şi astfel ajungem la rezultatul final: 13 deputaţi şi 6 senatori. Va lua Biroul Electoral Central în considerare pentru Iaşi vechea formulă de 17 parlamentari – cea prezentată de altfel în legea dată în 2015 – sau pe cea nouă, cu 19 mandate?

Legea spune una, site-ul Camerei Deputaţilor arată alta

„Textul legii este foarte clar, nu lasă loc de interpretări: judeţul Iaşi ar avea dreptul la doi parlamentari în plus: un senator şi un deputat. S-ar putea ca situaţii de acest gen să se înregistreze şi în cazul altor judeţe. Mai departe, specialiştii în drept sunt cei mai în măsură să ne explice dacă legea – bună sau proastă, asta e o discuţie separată – a fost încălcată, ce instituţie sau instituţii poartă responsabilitatea şi care ar putea fi consecinţele. În esenţă, cred că este vorba de o tratare superficială a textului legii, pe fondul inflaţiei de reglementări ce caracterizează sistemul nostru juridic”, explică situaţia politologul Lucian Dîrdală.

După aceeaşi normă de reprezentare dată de lege, Suceava ar trebui să aibă 5 senatori în loc de 4, pentru că raportul este 4,53, iar Doljul ar trebui să aibă 9 deputaţi în loc de 10, pentru că raportul populaţie (690.756 loc.) / normă (73.000) este 9,46.

În realitate, la Dolj sunt doar 8 deputaţi. În mod ciudat, pagina de internet a Camerei Deputaţilor menţionează alte efective decât cele din lege în dreptul unor judeţe: la Timiş şi Suceava sunt doar 7 deputaţi, Doljul şi Constanţa au câte 8, iar Bacăul şi Clujul, câte 9 – în loc de 10 deputaţi în fiecare din aceste judeţe. În Capitală au dispărut şi mai mulţi: sunt doar 22 în loc de 29, la o populaţie de 2,13 milioane de locuitori.

Pe de altă parte Iaşul are deja cel mai mare grup parlamentar după Bucureşti. Judeţele Constanţa şi Prahova au, potrivit aceleiaşi legi, 5 senatori şi 11 deputaţi, iar Bacăul, Clujul, Doljul, Suceava şi Timişul au 4 senatori şi 10 deputaţi.

Augustin Zegrean: Să conteste la BEC cei care au interes

Să revenim însă la cele două mandate parlamentare pe care legea le atribuie Iaşului. Georgeta Condur, care predă Ştiinţe Politice la Universitatea „Petre Andrei”, este de părere că dilema poate fi elucidată de Autoritatea Electorală Permanentă şi Biroul Electoral Central, dar şi de jurişti. Am solicitat un punct de vedere celor două instituţii, dar nu am primit răspuns până la închiderea ediţiei.

Mai tranşant, Augustin Zegrean, preşedinte al Curţii Constituţionale la momentul promulgării Legii 208/2015, ne-a spus că este vorba de o greşeală. Şi el a precizat că „Biroul Electoral Central repartizează mandatele”. „Cine are interes să facă contestaţie, pentru că norma trebuie respectată”, a subliniat Augustin Zegrean, dând exemplu surplusul de deputaţi (aprox. 80) de după alegerile din 2012, cele organizate pe colegii, tocmai „pentru că nu le ieşea norma”.

„Dar nu meritaţi mai mulţi deputaţi, pentru că nu v-aţi prezentat la vot”, a adăugat ironic fostul judecător al CCR, referindu-se la prezenţa redusă la Iaşi, doar 26,23 la sută, mult sub cea naţională, 33,24 la sută. Totuşi, el a fost de acord că solicitanţii cetăţeniei române, care figurează doar scriptic cu domiciliul în Iaşi, au afectat atât prezenţa, cât şi reprezentarea în legislativ.

Augustin Zegrean a mai menţionat şi că e foarte posibil ca legea să nu fi fost citită. „Avem atât de multe legi, încât poporul nu apucă să le citească, iar Guvernul nu apucă să le aplice. Mai mult decât atât: decât să le citească, guvernanţii mai bine fac una nouă”, a mai spus fostul preşedinte al Curţii Constituţionale din perioada 2007-2016.

El a atras atenţia că numărul total de mandate din Parlament nu este fixat în nicio lege şi nici în Constituţie, singura măsură fiind dată de acea normă de reprezentare, de 73 de mii de locuitori pentru un deputat şi de 168 de mii de locuitori dintr-o circumscripţie electorală pentru un senator.

Parlamentul deja e supradimensionat

Totuşi, nu puţini sunt cei care susţin că Parlamentul este supradimensionat, iar Augustin Zegrean este unul dintre ei.

„Societatea doreşte reducerea, nu mărirea numărului de parlamentari. Toată lumea ştie că această creştere a populaţiei, în acte, se datorează şi procesului de dobândire a cetăţeniei române de către numeroşi moldoveni de peste Prut, care au nevoie de un domiciliu în România. În realitate, suntem mult mai puţini”, ne-a declarat la rândul lui Lucian Dîrdală. El nu crede că „ieşenii sau oricine altcineva «merită» un parlamentar în plus – dar cu siguranţă merităm cu toţii ca legea să fie respectată întocmai şi, dacă se poate, ca oamenii chemaţi să gestioneze procesul electoral să fie mai competenţi.

Ce spun politicienii ieşeni

„Problema esenţială, dincolo de numărul de parlamentari, este calitatea lor şi modul cum funcţionează partidele vechi. Parlamentarii vechi au datorii morale sau financiare sau de altă natură la şefii de partide sau la diverşi «finanţatori», astfel încât ei nu au independenţa să voteze pentru interesele cetăţenilor. Votează cum le zic şefii, votează ca să-şi protejeze funcţiile lor şi ale rudelor prin diverse instituţii. În plus, majoritatea parlamentarilor de la partidele vechi sunt incompetenţi şi needucaţi, nu doar corupţi. Reprezentarea corectă a Iaşului se poate face doar de partide noi, cu parlamentari independenţi de şefi şi interese financiare. Altfel, putem avea şi 30 de parlamentari, că tot fără autostrăzi şi spitale vom rămâne”, ne-a declarat Cosette Chichirău, copreşedinte al alianţei USR PLUS Iaşi.

Liderii PNL şi PSD Iaşi nu au comentat situaţia, deşi cele două partide speră, fiecare, la încă un mandat, de deputat sau de senator. În schimb, liberalul Liviu Bulgaru, unul dintre cei aflaţi imediat „sub linie”, ia în considerare depunerea unei contestaţii la Biroul Electoral Central. Îndreptăţiţi să facă asta sunt şi Liviu Brătescu, al doilea pe lista pentru Senat a PNL, şi Bogdan Cojocaru, al doilea pe lista similară a PSD.

Biroul Electoral Central a anunţat ieri rezultatele finale ale alegerilor din 6 decembrie, dar nu şi repartizarea mandatelor pe circumscripţii. 

Ce spune legea?

Art. 5, Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente

(1) Senatorii şi deputaţii se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.

(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori.

(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

(4) Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.

(5) Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2)-(4), la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare (…).

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cum trebuie citite demersurile d-lui Macron de modificare a Tratatului UE (II)

Alexandru LĂZESCU

Cum trebuie citite demersurile d-lui Macron de modificare a Tratatului UE (II)

Într-un fel chiar şi Eurovisionul a arătat de ce mulţi europeni, mai ales cei din grupul nordic şi de pe flancul estic, nu au deloc încredere că o Europă suverană sub comandă franco-germană, decuplată de „anglo-saxoni”, le-ar putea asigura securitatea.

opinii

Cântăreţul cântăreţilor

Briscan ZARA

Cântăreţul cântăreţilor

Era o situaţie aproape incredibilă. E ca şi cum ai accepta la un concert de operă pe cineva care nu are voce decât de cântat sub duş, doar că să primească şi acela un salariu, din milă, din compasiune sau vreun interes. De fapt nu cred că exagerez dacă zic că în asta constau de fapt eşecurile pe bandă rulantă din toate domeniile de activitate din această ţară: lipsa de profesionalism a oamenilor.

Te văd abătut, nu ai vrea să vorbim despre asta?

Cristina DANILOV

Te văd abătut, nu ai vrea să vorbim despre asta?

Avem o provocare imensă, tocmai conștientizăm că sinuciderea există, că este o situație care necesită intervenție urgentă, că depășește situația în care cineva vrea doar să atragă atenția. Am auzit pe cineva spunând „Hai să vorbim despre sinucidere ca să nu mai vorbim despre sinucideri”, așa că va trebui, că ne place sau nu, să vorbim despre asta.

Preşedintele îngrijorării noastre

Mihai DORIN

Preşedintele îngrijorării noastre

Trăim vremuri grele, războiul e la fruntarii, starea de sărăcie şi depresie a populaţiei se adânceşte, iar ca un blestem cu repetiţie, clasa politică a coborât la cel mai de jos nivel de competenţă din toată istoria noastră post-decembristă. 

pulspulspuls

Iată un pasaj care trebuie citit cu mare atenţie şi cu băgare de seamă

Iată un pasaj care trebuie citit cu mare atenţie şi cu băgare de seamă

Stimaţi ieşeni, vă oferim pe astăzi un pasaj, unul mic dar tare interesant, din rechizitoriul care a dus la condamnarea la 10 ani a fostului premare de Bucureşti Sorin Oprescu. 

Caricatura zilei

Grătar la bloc, în balcon

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X