Caută 
Raport: Vaccinările obligatorii, într-o situaţie ce va deveni curând dramatică
EXCLUSIV: Mii de copii din Iaşi sunt în pericol iminent! Cine e de vină?
5 MIN
Ultimul raport al DSP Iaşi referitor la situaţia vaccinărilor obligatorii la copii în 2016 scoate la iveală o situaţie înspăimântătoare. La vaccinul care previne tetanosul, difteria şi poliomielita, de exemplu, scăderea este de 1.000 de ori: anul trecut s-au vaccinat cu acesta doar 23 de copii, faţă de 2.400 în 2015 La ROR, ce previne boli de care mulţi copii au murit în mod neaşteptat în întreaga ţară în ultima perioadă, acoperirea este de 88%, în timp ce recomandările OMS prevăd un minim de 95%, pentru a preveni răspândirea bolilor. De altfel, la majoritatea vaccinurilor stăm sub minimul recomandat. Medicii infecţionişti ieşeni sunt îngroziţi de-a dreptul. De vină pentru situaţia alarmantă este atitudinea multor părinţi, dar şi sincopele grave în aprovizionarea cu vaccin. „În urmă nu cu foarte mulţi ani cădeau din picioare şi adulţi din cauza rujeolei. Atunci s-a acordat o atenţie deosebită, s-a făcut vaccinare. Acum, situaţia iar a scăpat de sub control“, atrage atenţia un medic ieşean
Acoperirea vaccinală pe judeţul Iaşi înregistrează fluctuaţii alarmante de la an la an. Lipsa unei strategii pe termen lung a Ministerului Sănătăţii (MS), care să asigure continuitatea vaccinării, conform schemei naţionale adoptate de acelaşi minister, şi campaniile intense de anti-vaccinare, care în ultimii ani au câştigat tot mai mulţi adepţi, au contribuit semnificativ la scăderea procentului de vaccinare a copiilor. În timp ce specialiştii precizează că, pentru o imunizare corectă a populaţiei, acoperirea vaccinală trebuie să fie peste 95%, în unele cazuri chiar 97%, în judeţul Iaşi acoperirea variază între 88 şi 93%. Medicii de familie din judeţul Iaşi arată că aprovizionarea cu vaccinurile cuprinse în schema naţională este, în unele cazuri, dramatică. Un vaccin precum hexavalentul, denumit ştiinţific DTPa-VPI-Hib-HB, a lipsit aproape tot anul 2016, cu excepţia lunilor mai-iunie şi noiembrie, din cabinetele medicilor de familie.
.jpg)
Pe de altă parte, cu toate că în 2016 medicii de familie au avut pe stocuri tot timpul vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion, cunoscut cu numele ROR, acoperirea vaccinală în judeţ este de 88%, cu aproape 10 procente mai puţin decât valoarea optimă. „Cine este împotriva vaccinării nu este normal la cap, pentru că au fost cazuri recente de difterie în Spania, cazuri de poliomielită, boli ce pot fi prevenite prin vaccinare. Nu poţi să te joci cu viaţa pentru că unii spun că, dom’le, dacă de la vaccin s-a produs nu ştiu ce tulburare, inclusiv autism? Pentru că aici ajunge discuţia. Nu are nicio legătură. Toată lumea trebuie să-şi vaccineze copiii. Schema naţională trebuie realizată integral şi, în plus, trebuie efectuată vaccinarea pentru rotavirus şi în mod foarte special cea antipneumococică cu tulpină polivalentă, pentru că aceasta scuteşte familiile de bolile sezonului rece“, a arătat profesorul Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie.
Evoluţia vaccinăriipe ultimii doi ani
Potrivit rapoartelor de final de an realizate de Direcţia de Sănătate Publică în 2015 şi 2016, acoperirea vaccinală în judeţul Iaşi nu se realizează în totalitate, şi nici nu se menţine la un anumit procent. Astfel, în judeţul Iaşi, în ultimii doi ani, acoperirea vaccinală pe niciun vaccin nu a fost realizată în proporţie de minim 95%, aşa cum recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Procentul cel mai scăzut în 2016, 88% în mediul urban, s-a înregistrat la vaccinul ROR. Pe fondul curentului anti-vaccinare şi fără să fie constrânşi de legislaţie, tot mai mulţi părinţi au refuzat să-şi imunizeze copilul împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei. Prin urmare, dacă în 2015 peste 25.000 de copii au fost vaccinaţi cu vaccinul ROR, în 2016 puţin aproape 21.000 de minori au fost imunizaţi. Potrivit medicilor de familie, aprovizionarea cu ROR anul trecut nu a fost o problemă, singura barieră în calea vaccinării fiind reprezentată de convingerile părinţilor că micuţii pot dezvolta tulburări grave post-vaccinare.
Specialiştii arată însă că aprovizionarea cu hexavalent, care se administrează copiilor de două, patru şi şase luni, a fost deficitară. „Vaccin hexavalent nu există în acest moment în România. Eu, pe toată durata anului trecut, am primit foarte puţine doze. Este o situaţie cruntă, care cred că apare dintr-o proastă contabilizare. Iar sincopele acestea în aprovizionare se văd la un moment dat, cum este acum cazul rujeolei care face ravagii, după cum se ştie. În urmă nu cu foarte mulţi ani cădeau din picioare şi adulţii din cauza rujeolei. Atunci s-a acordat o atenţie deosebită, s-a făcut vaccinare, şi lucrurile s-au reglat. Acum, situaţia iar a scăpat de sub control, şi asta şi din cauza unor informaţii false care circulă pe piaţă fără să se ia o atitudine fermă împotriva lor“, a arătat dr. Dana Popescu, medic de familie la centrul de permanenţă Deleni, membru în grupul de vaccinologie al Societăţii Naţionale de Medicină de Familie. Conform MS, vaccinul hexavalent lipseşte de pe piaţă din cauză că un furnizor participant la licitaţia de achiziţionare a produsului farmaceutic a contestat rezultatul.
O situaţie ciudată
Cea mai mare discrepanţă între vaccinarea din 2015 şi cea din 2016 se înregistrează, potrivit DSP, în cazul vaccinului pentavalent. Astfel, dacă în 2015 peste 2.400 de copii au fost imunizaţi împotriva tetanosului, difteriei, poliomielitei, în 2016, doar 23 de copii din judeţ au fost vaccinaţi cu acest produs. Explicaţia pentru scăderea de 1.000 de ori a numărului de copii vaccinaţi se regăseşte în trecerea de la o schemă de vaccinare obligatorie la alta. Schema de vaccinare valabilă de la 1 aprilie 2015 nu mai cuprinde şi administrarea obligatorie a pentavalentului la 4 şi 12 luni. În locul acestuia, se foloseşte vaccinul hexavalent. Totuşi, în 23 de cazuri din judeţ, părinţii au preferat să-şi imunizeze pe cont propriu copilul.
Conform medicilor infecţionişti, părinţii care refuză să-şi vaccineze copilul, ar trebui să se informeze despre molimele care au dispărut prin imunizare şi să nu se mulţumească în lupta anti-vaccinare doar cu nişte date care circulă pe Internet. „Vaccinurile au făcut să dispară complet boli care altădată făceau ravagii. Cum ar fi dispărut din lume variola, care a omorât zeci de milioane de oameni şi care este eradicată din 1978, după vaccinare? Cum ar fi arătat România dacă cel puţin 10% dintre copiii care se julesc ar fi făcut tetanos? Tetanosul este letal, se moare fără discuţie. Cum ar fi arătat România fără vaccinarea antituberculoasă? Câte cazuri de tuberculoză am fi avut? Foarte multe, cu siguranţă. Şi mai trebuie subliniat un element de etică: dacă acel copil nevaccinat ar putea să aibă o părere şi şi-ar dori să fie vaccinat, ce se întâmplă, cine plăteşte?“, a arătat dr. Mihnea Hurmuzache, director medical al Spitalului de Boli Infecţioase. Potrivit DSP, în 2016 cea mai bună acoperire vaccinală a fost în cazul vaccinului BCG şi anti-hepatitic B, cu toate că, în vară, maternităţile ieşene au arătat că au rămas fără vaccinuri.
Publicitate și alte recomandări video
