Acoperirea vaccinală pe ju­deţul Iaşi înregistrează fluctuaţii alarmante de la an la an. Lipsa unei strategii pe termen lung a Ministerului Sănătăţii (MS), care să asigure continuitatea vacci­nării, conform schemei naţionale adoptate de acelaşi minister, şi campaniile intense de anti-vaccinare, care în ultimii ani au câştigat tot mai mulţi adepţi, au contribuit semnificativ la scăde­rea procentului de vaccinare a copiilor. În timp ce specialiştii precizează că, pentru o imunizare corectă a populaţiei, acoperirea vaccinală trebuie să fie peste 95%, în unele cazuri chiar 97%, în judeţul Iaşi acoperirea variază între 88 şi 93%. Medicii de familie din judeţul Iaşi arată că apro­vizionarea cu vaccinurile cu­prinse în schema naţională este, în unele cazuri, dramatică. Un vaccin precum hexavalentul, denumit ştiinţific DTPa-VPI-Hib-HB, a lipsit aproape tot anul 2016, cu excepţia lunilor mai-iunie şi noiembrie, din cabinetele medi­cilor de familie.

Pe de altă parte, cu toate că în 2016 medicii de familie au avut pe stocuri tot timpul vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion, cunoscut cu numele ROR,  acoperirea vaccinală în judeţ este de 88%, cu aproape 10 procente mai puţin decât valoarea optimă. „Cine este împotriva vaccinării nu este normal la cap, pentru că au fost cazuri recente de difterie în Spania, cazuri de poliomielită, boli ce pot fi prevenite prin vaccinare. Nu poţi să te joci cu viaţa pentru că unii spun că, dom’le, dacă de la vaccin s-a produs nu ştiu ce tulburare, inclusiv au­tism? Pentru că aici ajunge dis­cuţia. Nu are nicio legătură. Toa­tă lumea trebuie să-şi vaccineze copiii. Schema naţională trebuie realizată integral şi, în plus, trebuie efectuată vaccinarea pentru rotavirus şi în mod foarte special cea antipneumococică cu tulpină polivalentă, pentru că aceasta scuteşte familiile de bolile sezo­nului rece“, a arătat profesorul Marin Burlea, preşedintele Socie­tăţii Române de Pediatrie.

 

Cea mai mare discrepanţă între vaccinarea din 2015 şi cea din 2016 se înregistrează, potrivit DSP, în cazul vaccinului pentavalent. Astfel, dacă în 2015 peste 2.400 de copii au fost imunizaţi împotriva tetanosului, difteriei, poliomielitei, în 2016, doar 23 de copii din judeţ au fost vaccinaţi cu acest produs. Explicaţia pentru scăderea de 1.000 de ori a nu­mărului de copii vaccinaţi se re­găseşte în trecerea de la o schemă de vaccinare obligatorie la alta. Schema de vaccinare valabilă de la 1 aprilie 2015 nu mai cuprinde şi administrarea obligatorie a pentavalentului la 4 şi 12 luni. În locul acestuia, se foloseşte vaccinul hexavalent. Totuşi, în 23 de cazuri din judeţ, părinţii au preferat să-şi imunizeze pe cont propriu copilul.

Conform medi­cilor infecţionişti, părinţii care refuză să-şi vaccineze copilul, ar trebui să se informeze despre molimele care au dispărut prin imunizare şi să nu se mulţu­mească în lupta anti-vaccinare doar cu nişte date care circulă pe Internet. „Vaccinurile au făcut să dispară complet boli care altădată făceau ravagii. Cum ar fi dispărut din lume variola, care a omorât zeci de milioane de oameni şi care este eradicată din 1978, după vaccinare? Cum ar fi arătat România dacă cel puţin 10% dintre copiii care se julesc ar fi făcut tetanos? Tetanosul este letal, se moare fără discuţie. Cum ar fi arătat Româ­nia fără vaccinarea antituberculoasă? Câte cazuri de tuberculoză am fi avut? Foarte multe, cu siguranţă. Şi mai trebuie subliniat un element de etică: dacă acel copil nevaccinat ar putea să aibă o părere şi şi-ar dori să fie vaccinat, ce se întâmplă, cine plăteşte?“, a arătat dr. Mihnea Hurmuzache, director medical al Spitalului de Boli Infecţioase. Potrivit DSP, în 2016 cea mai bună acoperire vaccinală a fost în cazul vaccinului BCG şi anti-hepatitic B, cu toate că, în vară, maternităţile ieşene au arătat că au rămas fără vaccinuri.