Caută 
EXCLUSIV: Monumentul din cimitirul Cepleniţa la care se închină un mare şef european (GALERIE FOTO)
5 MIN
Bunicul actualului ministru de externe al Ucrainei a decedat pe front, între Coarnele Caprei şi Cepleniţa, în timp ce trupele sovietice se luptau cu armata germană şi română
Până acum câteva săptămâni, comuna Cepleniţa din judeţul Iaşi era cunoscută doar pentru starea deplorabilă în care a ajuns conacul boieresc construit la începutul secolului al XVII-lea. Ajuns acum în stadiul de ruină, conacul a aparţinut familiei vornicului Nestor Ureche, tatăl cunoscutului cronicar Grigore Ureche. De doar câteva săptămâni însă, localnicii au un motiv de laudă. În cimitirul de la marginea comunei, situat lângă biserica construită în anul 1802, s-a ridicat un monument nou, care aminteşte de tragicele confruntări ale celui de-al doilea război mondial pe meleagurile ieşene.
Acesta este dedicat unui fost ofiţer ucrainean care a activat în cadrul Armatei Roşii, Volodymyr Ivanovych KOZHARA, nimeni altul decât bunicul actualului ministru de externe al ţării vecine, Leonid Kozhara. Înaltul demnitar ucrainean deţine în prezent şi funcţia de preşedinte al OSCE. Născut la data de 20 iunie 1912, Volodymyr Ivanovych KOZHARA şi-a dat ultima răsuflare pe front, între Coarnele Caprei şi Cepleniţa, în urma unui atac surprinzător al aviaţiei germane asupra convoilului. Ofiţerul ucrainean a murit la 32 de ani, în iunie 1944, cu doar două săptămâni înainte de a-şi serba ziua de naştere.
„Din senin, s-a dezlănţuit un raid aerian”
„Acum câteva săptămâni au venit reprezentanţi ai ambasadei Ucrainei la noi în comună. Au ridicat un monument dedicat bunicului unui ministru ucrainean. Frumos gestul făcut. Se vedea limpede că sunt oameni cu frica lui Dumnezeu. Cum au ajuns, au intrat mai întâi în biserică la noi, au stat şi s-au închinat preţ de câteva minute. Pe urmă au scos din maşină planurile monumentului şi materialele de construcţie, au căutat meseriaşi şi s-au pus pe treabă”, ne-au declarat câţiva localnici. Contactat telefonic de reporterii „Ziarului de Iaşi”, Dumitru Laiu, primarul comunei Cepleniţa, a confirmat spusele sătenilor. „Au venit în urmă cu două-trei săptămâni doi oficiali ai Ambasadei Ucrainei la noi în comună. Mi-au spus că vor să facă cele creştineşti pentru un conaţional de-al lor, mort în război. Mai exact, să ridice un monument simbolic şi să se oficieze o slujbă de pomenire a celui adormit întru Domnul”, ne-a transmis primarul comunei.
Edilul ne-a oferit mai multe detalii privind situaţia frontului precum şi a împrejurării în care şi-a pierdut viaţa bunicul demnitarului ucrainean. „Bătrânii locului îşi aduc bine aminte cum în vara anului 1944 trupele sovietice se deplasau prin zona Coarnele Caprei venind dinspre Iaşi. Convoiul îşi urma traseul dar, din senin, s-a dezlănţuit un raid aerian german. Un grup de soldaţi aparţinând Armatei Roşii a căzut ca secerat în urma unei rafale de mitraliere. Alţi localnici, care au trăit momentele grele ale războiului, spun că au fost lansate bombe. Oricum, au murit mulţi soldaţi în acest incident. După cum vedeţi pe monument, ce v-am povestit s-a întâmplat pe data de 8 iunie 1944”, a adăugat Laiu. Contactaţi telefonic de reporterii „Ziarului de Iaşi”, oficiali ai ambasadei ţării vecine au confirmat faptul că la Cepleniţa şi-a pierdut viaţa bunicul lui Leonid Kozhara. Aceştia ne-au mai transmis că rudele ministrului de externe ucrainean vor veni cât de curând în comuna Cepleniţa pentru a face o slujbă de sfinţire a monumentului.
„Erau vremuri grele”
În urma războiului, întreaga Moldova a ajuns „jumătate cimitir, jumătate ruină”, potrivit unui proces-verbal dintr-o şedinţă a Comitetului judeţean PCR Iaşi din anul 1945. Abia după încheierea ostilităţilor, trupurile neînsufleţite ale soldaţilor au fost mutate în cimitirul comunei Cepleniţa. „Cu toţii au fost îngropaţi acolo, pe front, între Coarnele Caprei şi Cepleniţa. După încheierea războiului, reprezentanţi ai Comandamentului sovietic au venit în zonă, au identificat o parte a acestora şi i-au îngropat la noi în comună. Erau vremuri grele. Nu existau şosele. Sunt 10 km între Coarnele Caprei şi Cepleniţa. Bătrânii spun că au fost aduşi în comună în care trase de boi. După, au ridicat şi un monument în cinstea celor căzuţi sub drapel”, ne-a povestit preotul paroh al locului, Adrian Cosmincu.
Lupte istorice
Amintirile bătrânilor din Cepleniţa sunt confirmate şi de documente din epocă aflate la Arhivele Naţionale Iaşi. Dosare din anii 1945-1947 aparţinând Primăriei şi Prefecturii Iaşi stau mărturie când vine vorba de grija arătată de sovietici faţă de semenii lor morţi pe front. Începând cu anul 1945, când PCR prelua voalat conducerea statului român, atenţia autorităţilor a fost îndreptată spre toţi militarii căzuţi pe front, ulterior doar a eroilor sovietici. S-au strâns toate trupurile neînsufleţite ale soldaţilor, au fost reînhumate, iar cimitirele acestora s-au bucurat de toată atenţia autorităţilor locale şi a organizaţiilor comuniste. La nivelul întregii ţări se construia un adevărat cult în jurul Armatei Roşii, proclamată „eliberatoare”.
Spre exemplu, în municipiul Iaşi, cu ocazia festivităţilor prilejuite de „Ziua Prieteniei româno-sovietice” (20 octombrie) a anului 1946, Regionala ARLUS urma a-şi arăta recunoştinţa faţă de „marele erou sovietic care a luptat pe pământul ţării pentru independenţa şi libertatea poporului român”, în persoana mareşalului sovietic Malinovski. Strada Coroiu (Palat) urma a-i purta numele. În şedinţa Prefecturii Iaşi din data de 8 aprilie 1946, prefectul în exerciţiu V. Bogdanovici aproba ridicarea unui monument în cinstea ofiţerilor şi a soldaţilor sovietici, „căzuţi în luptele istorice de la Iaşi”, acesta urmând a fi amplasat în municipiul reşedinţă de judeţ.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
