EXCLUSIV: Monumentul din cimitirul Cepleniţa la care se închină un mare şef european (GALERIE FOTO)
Bunicul actualului ministru de externe al Ucrainei a decedat pe front, între Coarnele Caprei şi Cepleniţa, în timp ce trupele sovietice se luptau cu armata germană şi română
Până acum câteva săptămâni, comuna Cepleniţa din judeţul Iaşi era cunoscută doar pentru starea deplorabilă în care a ajuns conacul boieresc construit la începutul secolului al XVII-lea. Ajuns acum în stadiul de ruină, conacul a aparţinut familiei vornicului Nestor Ureche, tatăl cunoscutului cronicar Grigore Ureche. De doar câteva săptămâni însă, localnicii au un motiv de laudă. În cimitirul de la marginea comunei, situat lângă biserica construită în anul 1802, s-a ridicat un monument nou, care aminteşte de tragicele confruntări ale celui de-al doilea război mondial pe meleagurile ieşene.
Acesta este dedicat unui fost ofiţer ucrainean care a activat în cadrul Armatei Roşii, Volodymyr Ivanovych KOZHARA, nimeni altul decât bunicul actualului ministru de externe al ţării vecine, Leonid Kozhara. Înaltul demnitar ucrainean deţine în prezent şi funcţia de preşedinte al OSCE. Născut la data de 20 iunie 1912, Volodymyr Ivanovych KOZHARA şi-a dat ultima răsuflare pe front, între Coarnele Caprei şi Cepleniţa, în urma unui atac surprinzător al aviaţiei germane asupra convoilului. Ofiţerul ucrainean a murit la 32 de ani, în iunie 1944, cu doar două săptămâni înainte de a-şi serba ziua de naştere.
„Din senin, s-a dezlănţuit un raid aerian”
„Erau vremuri grele”
Lupte istorice
Amintirile bătrânilor din Cepleniţa sunt confirmate şi de documente din epocă aflate la Arhivele Naţionale Iaşi. Dosare din anii 1945-1947 aparţinând Primăriei şi Prefecturii Iaşi stau mărturie când vine vorba de grija arătată de sovietici faţă de semenii lor morţi pe front. Începând cu anul 1945, când PCR prelua voalat conducerea statului român, atenţia autorităţilor a fost îndreptată spre toţi militarii căzuţi pe front, ulterior doar a eroilor sovietici. S-au strâns toate trupurile neînsufleţite ale soldaţilor, au fost reînhumate, iar cimitirele acestora s-au bucurat de toată atenţia autorităţilor locale şi a organizaţiilor comuniste. La nivelul întregii ţări se construia un adevărat cult în jurul Armatei Roşii, proclamată „eliberatoare”.
Spre exemplu, în municipiul Iaşi, cu ocazia festivităţilor prilejuite de „Ziua Prieteniei româno-sovietice” (20 octombrie) a anului 1946, Regionala ARLUS urma a-şi arăta recunoştinţa faţă de „marele erou sovietic care a luptat pe pământul ţării pentru independenţa şi libertatea poporului român”, în persoana mareşalului sovietic Malinovski. Strada Coroiu (Palat) urma a-i purta numele. În şedinţa Prefecturii Iaşi din data de 8 aprilie 1946, prefectul în exerciţiu V. Bogdanovici aproba ridicarea unui monument în cinstea ofiţerilor şi a soldaţilor sovietici, „căzuţi în luptele istorice de la Iaşi”, acesta urmând a fi amplasat în municipiul reşedinţă de judeţ.
Publicitate și alte recomandări video