Caută 
5 MIN
Noul rector al UMF este prof.dr. Viorel Scripcariu. Acesta a ieșit la diferență mică pe prima poziție, urmat de prof.dr. Norina Forna.
Numărătoarea era finală la închiderea ediţiei. Redăm în continuare lista candidaţilor, punctajul şi numărul buletine de vot în care aceştia erau pe prima poziţie:
Viorel Scripcariu a obţinut 2665 de puncte, fiind primul pe 217 buletine de vot, Norina Forna a avut 2767 de puncte, fiind aleasă prima pe cele mai multe buletine, 241, Radu Iliescu a strâns 2801 de puncte şi 95 de poziţii intâi, Ştefan Georgescu 2825 de puncte, fiind primul pe 56 de buletine, în timp ce Smaranda Luminiţa Iancu a avut cu un punct mai mult, 2826, având 46 de poziţii întâi. Pe ultimele două poziţii s-au clasat Mihai Chiriţa, cu 3115 puncte şi 17 poziţii întâi, şi Dragoş Pieptu cu 3301 puncte şi 53 de poziţii I.
Precizăm din nou că votul la UMF s-a făcut prin ierarhizare, un votant clasificând candidații de la 1 la 7, în funcție de preferințe. În funcție de poziția de pe fiecare buletin de vot, candidații au primit un număr de puncte (unul pentru poziția întâi, doi pentru a doua etc.).
A cîștigat candidatul care s-a aflat de cele mai multe ori în partea superioară a buletinelor de vot și care a întrunit, prin urmare, cel mai mic punctaj.
Ce a răspuns Viorel Scripcariu la întrebările adresate de ZDI:
1. Ce ar trebui să facă noua conducere pentru a conserva şi multiplica resursele financiare pe care le va găsi atunci când va prelua şefia UMF?
2. În jurul universităţii gravitează multe cazuri de corupţie. Cum aţi fi procedat spre exemplu dacă, în timpul mandatului ca rector al UMF, vi s-ar fi adus în atenţie situaţia soţilor Dorobăţ?
3. V-aţi lăsa operat de studenţii pe care i-aţi primit până în prezent pe liniile de studiu cu plata în valută?
4. Cum intenţionaţi să opriţi rabatul de la calitate, prezent în mai toate universităţile, făcut în favoarea unui număr cât mai mare de studenţi pentru creşterea finanţării?
Viorel Scripcariu:
1. Resursele financiare ale unei instituţii, oricare ar fi ea, au două funcţii majore: asigură stabilitate şi potenţial de dezvoltare. În acelaşi timp, trebuie să nu ne uităm menirea: suntem universitate, nu SRL. Prioritatea noastră nu poate fi profitul financiar, ci performanţa academică; profesorii nu sunt „angajaţii firmei“, ci parteneri în actul educaţional, iar studenţii nu sunt „clienţii firmei“, ci beneficiarii unui act educaţional. Conceptul meu de campanie, „Excelenţă prin Prosperitate“, tocmai asta face: defineşte Excelenţa ca scop şi Prosperitatea ca mijloc de atingere a acestui scop. Dacă inversăm paradigma, dacă vorbim de „Prosperitate prin Excelenţă“, am ieşit definitiv din spaţiul valorilor care definesc o universitate serioasă şi dedicată scopului său fundamental: educaţia.
2. Scopul meu este să nu ajung în situaţia descrisă de întrebare, e diferenţa dintre a trata o maladie şi a face profilaxia ei. Dacă vorbim de corupţie în universitate, atunci pornim de la acceptarea ideii că ea implică atât cadrul didactic, cât şi studentul. Voi face paşii necesari dezvoltării unei relaţii de parteneriat între asociaţiile studenţeşti şi rector, aici cred că e cheia. O organizaţie a studenţilor poate observa dacă plângerile la adresa unui cadru didactic sunt un fenomen sau doar un caz izolat, care poate fi susceptibil inclusiv de rea-intenţie. În egală măsură, voi sta de vorbă cu profesorul reclamat. Dar, repet, scopul meu este să nu ajung până aici. Şi nu e doar scopul meu: încă din mandatul domnului profesor Dragomir, universitatea a făcut paşi concreţi în direcţia obiectivării examinării studentului, iar un exemplu în acest sens sunt examenele scrise unice, cu test grilă, susţinute de toţi studenţii unui an de studiu.
3. Sunt chirurg şi ştiu prea bine că neştiinţa sau nesiguranţa sunt fatale atunci când ai un pacient pe masa de operaţie. Dar răspunsul punctual e simplu: da, m-aş lăsa operat, cu siguranţă, de foştii studenţi străini, care au parcurs rezidenţiatul în chirurgie sub îndrumarea mea şi au trecut filtrul examenelor mele. Vă pot da exemple în acest sens.
4. E o întrebare vastă pe care nu am cum s-o epuizez în spaţiul pe care mi l-aţi pus la dispoziţie. Noua lege a învăţământului leagă într-adevăr finanţarea de student, în sistemul public. Dar studentul nu trebuie să fie sursa unică de finanţare! Orice universitate serioasă trebuie să găsească mijloace proprii de finanţare, iar la UMF Iaşi se întâmplă deja acest lucru. Şi nu vorbesc doar de finanţarea care să asigure funcţionarea serviciilor elementare (salarii, utilităţi), ci de resurse financiare pentru dezvoltare. Avem deja o strategie pe termen mediu, asumată de Universitate sub numele „UMF2020“ – din câte ştiu e unică în România. În această strategie, proiectele cu finanţare europeană joacă rolul principal, atât pentru dezvoltarea infrastructurii Universităţii, cât şi pentru creşterea calităţii actului educaţional. Dumneavoastră vorbiţi de un „rabat calitativ“, dar iată: universitatea tocmai introduce o nouă materie în examenul de admitere. Fiţi siguri, vă rog, că nu doar eu, ci şi colegii mei din corpul academic ştim prea bine că, spre deosebire de alte profesii, dacă un medic greşeşte, se poate pierde o viaţă de om.
Viorel Scripcariu
CV
Plan Managerial
Din 838 persoane pe listă s-au prezentat la urne 728. Prezența a fost de 86,87% la nivelul cadrelor didactice.
În cazul studenților, prezența la urne a fost de 79,31%.
La UMF Iaşi îşi depuseseră candidatura în total şapte persoane – număr record.
Reamintim faptul că la UMF Iaşi s-a petrecut o situaţie unică de până acum în sistemul de învăţământ românesc, de după aplicarea Legii 1/2011: rectorul a demisionat, locul său a fost luat de prorectorul responsabil cu strategia universitară, însă prorectoratul vacantat de acesta nu a mai fost ocupat şi, prin urmare, Senatul, în urma unei şedinţe încinse, a decis numirea în calitate de ordonator de credite a profesorului dr. Ştefan Georgescu, fost candidat la funcţia de rector în 2012.
Acum, locul său va fi luat de prof.dr. Viorel Scripcariu.
Publicitate și alte recomandări video
