Un scandal de amploare musteşte de câteva luni între compania viticolă Cotnari SA şi autorităţile ieşene. Cel mai mare producător de vinuri româneşti ar fi primit nelegal fonduri europene pentru un teren al statului pe care l-a exploatat, teren despre care o instanţă de judecată a stabilit că ar fi fost acordat în baza unui contract nelegal. Totul pleacă din anii 2000, în vremurile tulburi ale privatizărilor din România.

Începuturile

Contractul amintit a fost semnat între compania Cotnari şi Agenţia Domeniilor Statului (ADS) în toamna anului 2000. Erau vremuri când, prin liderii PNŢCD, Cotnari SA, fostul IAS Cotnari, era sprijinit de autorităţile locale şi centrale. Se întâmpla la doar câteva zile după ce întreprinderea viticolă era privatizată şi trecea din patrimoniul public în cel privat. Odată cu privatizarea, a expirat şi vechiul contract de concesiune în baza căruia Cotnari exploata teren viticol, şi nu numai, în judeţul Iaşi.

În octombrie 2000, ADS decide să încheie un nou contract de concesiune cu Cotnari, trecând însă peste proaspătul statut privat al acestei societăţi. Lipsa organizării unei licitaţii, aşa cum prevedea legislaţia încă de atunci, avea să se descopere peste mai bine de un deceniu.

În baza contractului de concesiune respectiv, ce avea numărul 17/19 octombrie 2000, Cotnari primea un teren de 1.257 de hectare, format din aproximativ 225 de hectare teren arabil, 85 de hectare păşuni, 63 de hectare fâneţe şi 882 hectare de vii. Asta în condiţiile în care, în 1990 de exemplu, IAS Cotnari deţinea circa 2.000 ha de vie.

De-a lungul anilor, mai mulţi cetăţeni din zonă au început să ceară statului bucăţi din pământul pe care Cotnari îl exploata, iar ADS a încheiat cu firma ieşeană diferite acte adiţionale prin intermediul cărora suprafaţa de teren a scăzut considerabil. Ultimul act adiţional, cu numărul 10/30.12.2010, a adus suprafaţa statului ce era exploatată de Cotnari la circa 365 de hectare. 

Judecata: Alecu Chitaru devine erou

În 2010, aproape 150 de săteni din Cotnari, reprezentaţi de Alecu Chitaru, un personaj cunoscut în zonă, au dat în judecată Cotnari şi ADS cerând instanţei să constate nulitatea contractului de concesiune din 2000. Instanţa se pronunţă prin sentinţa civilă numărul 6.308 din 18 mai 2011, anulând contractul. În motivarea instanţei, judecătorii constată că, la momentul atribuirii terenului către Cotnari, statul român, prin ADS, nu a organizat o licitaţie.

Deşi sentinţele judecătoreşti civile sunt executorii, ADS nu a preluat terenul de la Cotnari, care a continuat să îl exploateze şi în 2011 şi în 2012, după ce contractul a fost declarat nul. Mai mult, potrivit unor documente ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Cotnari ar fi primit şi fonduri europene pentru exploatarea terenului stabilit prin contractul ilegal. Înşiruirea evenimentelor din acest caz este mai mult decât neclară şi pare că doar frica unei eventuale intervenţii a anchetatorilor i-a determinat pe funcţionari să pună în aplicare o hotărâre judecătorească. 

Bâlbâiala

Astfel, deşi sentinţa a devenit executorie în 2011, structura centrală a ADS a dispus preluarea terenului de la Cotnari abia în aprilie 2015. Contactaţi telefonic, reprezentanţii ADS Iaşi ne-au precizat ieri că au preluat terenul după patru ani de la hotărâre întrucât abia atunci a venit o dispoziţie în acest sens de la Bucureşti. De menţionat că structura centrală a fost parte a contractului, şi nu ADS Iaşi.

Ironic, în documentul prin care au preluat terenul, cei de la ADS invocă tocmai sentinţa judecătorească din 2011. La momentul preluării, Cotnari mai avea în exploatere de la stat 426,471 de hectare, potrivit unor documente oficiale, 115,696 dintre acestea fiind vii. Tot în 2015 par a se fi „trezit“ din amorţire şi reprezentanţii APIA.

În 2011 şi 2012, aceştia acordaseră subvenţii către Cotnari şi pentru terenul exploatat în baza contractului declarat nelegal. De pildă, în septembrie 2015, APIA emite decizia numărul 2995466/17.09.2015 în care se precizează că firma Cotnari ar fi supradeclarat cu 21,09% terenurile, referindu-se astfel la suprafaţa primită de la ADS.

În fine, APIA emite un proces-verbal de constatare a neregulilor, referitor la Cotnari, în care se stabileşte că firma viticolă trebuie să restituie suma de 1.056.600,15 lei. Banii, susţin cei de la APIA, ar fi fost primiţi nelegal de Cotnari.

Războiul

Reprezentanţii Cotnari consideră că procesul verbal prin care li se impută milionul de lei este „total nelegal“ şi se adresează instanţei. Cer anularea, dar şi suspendarea respectivului document al APIA, invocând că, dacă s-ar pune în aplicare, firma ar fi prejudiciată. În motivarea lor, cei de la Cotnari invocă tocmai contractul de concesiune din 2000.

Juriştii firmei spun că în contractul de concesiune exista o clauză contractuală potrivit căreia societatea avea drept de exploatare a terenului până ce acesta era preluat de către ADS. „În mod incontestabil, legea în vigoare la acel moment (cel la care s-au alocat subvenţiile) precizează că au dreptul să beneficieze de acordarea de plăţi persoanele care utilizează terenul şi care dovedesc un drept de folosinţă asupra acestuia“, mai spun reprezentanţii Cotnari, într-un document înaintat instanţei.

Contactat telefonic în cursul zilei de ieri, Constantin Deleanu, preşedintele directoratului de la Cotnari SA, ne-a spus că nu are niciun dubiu că va câştiga procesul cu cei de la APIA. „Nu stă Cotnariul în aceşti bani. Suntem firmă românească, pentru că, dacă am fi fost firmă străină, nu am fi păţit aşa ceva“, e de părere Deleanu.

Colegii săi de la departamentul juridic au altă argumentaţie, însă, potrivit acţiunii de chemare în judecată: „Suma de 1.056.600,15 lei este o sumă extrem de mare, de natură să perturbe grav activitatea «SC Cotnari SA»“, au scris aceştia în acţiunea de chemare în judecată.

Potrivit unor surse din cadrul ADS, la nivelul acestei instituţii s-ar fi organizat, în toamna anului trecut, o licitaţie pentru aproximativ 30 de hectare de teren pe care Cotnari SA efectuase, în trecut, lucrări. Societatea ieşeană ar fi primit astfel înapoi această bucată de teren, însă de această dată în urma unei licitaţii.

Înţelegere de la stat?

În ceea ce priveşte contractul de concesionare anulat de instanţă, acesta stabilea o redevenţă echivalentă contravalorii a 450 kg grâu per hectar, în lei, la cotaţia bursieră de la Londra. În prezent, această cotaţie stabileşte preţul unei tone de grâu la 140 de dolari. Calculele arată că, raportat la acest preţ, Cotnari SA ar fi plătit ADS circa 270 de lei per hectar statului, pentru dreptul de folosinţă asupra terenului. Asta în condiţiile în care, pe piaţa liberă, un hectar se concesionează cu sume între 500 şi 1.000 de lei, funcţie de amplasament şi calitate. Când vorbim însă de teren cultivat cu viţă-de-vie soi nobil, preţurile cresc de câteva ori.

Trebuie precizat şi faptul că preţurile şi clauzele din momentul concesiunii, imediat după privatizare, reflectă o situaţie generală în cazul privatizărilor de atunci. Cotnari SA nu face excepţie de la un cadru mai amplu în care toate privatizările se făceau pe sume mici şi urmăreau declarativ să păstreze locurile de muncă şi profilul de activitate, lucru care nu s-a întâmplat în multe alte cazuri.

În 2014, potrivit unui document oficial semnat de ministrul de atunci al agriculturii, Daniel Constantin, Cotnari ar fi datorat către ADS suma de 128.040 de lei. „În ultima perioadă au avut loc mai multe întâlniri de conciliere cu privire la plata acestei sume între Cotnari şi reprezentanţii ADS“, au transmis surse apropiate relaţiei dintre cele două unităţi.