Contoare inteligente la Iaşi, în masă.

EXCLUSIV: Revoluţie în contorizarea energiei E.ON. Investiţie majoră pe banii UE

luni, 14 ianuarie 2019, 02:50
6 MIN

Cel mai mare operator de energie electrică va dota locuinţele dintr-un întreg cartier ieşean cu contoare inteligente, investiţia fiind finanţată cu bani europeni, intenţia finală fiind o extindere la nivelul întregului oraş. Delgaz Grid, fosta E.ON, a încheiat deja contractul de finanţare europeană, iar proiectul are o valoare totală de 45 milioane lei. Contoarele inteligente au început să fie montate în România în special după anul 2014, dar, până acum, în Iaşi au fost instalate doar 600 de astfel contoare. În schimb, în zona de nord-est a ţării, aria de deservire a Delgaz, există peste 270.000 de contoare SMART, în special în judeţele Bacău şi Neamţ. Investiţia este o premieră pentru municipiul Iaşi având în vedere amploarea proiectului: vor fi montate 10.016 contoare în peste 530 de scări de bloc, fiind vorba despre cartierul ieşean Nicolina II. Proiectul mai cuprinde lucrări la infrastructura aferentă. Oficialii Delgaz Grid spun că implementarea sistemului de măsurare inteligentă (SMI) aduce o serie de beneficii consumatorilor, dar există şi controverse: proiectele-pilot derulate în perioada 2015 – 2016 ar fi determinat creşterea tarifelor de distribuţie şi, implicit, a preţului de energie electrică la consumator. Cel puţin aşa susţin parlamentarii care, anul trecut, au făcut unele modificări legislative în domeniu, care tergiversează înfiinţarea SMI la nivel naţional.

Unul dintre principalele obiective ale proiectului vizează reducerea consumului de energie electrică. Într-un răspuns oferit „Ziarului de Iaşi“, oficialii Delgaz Grid au explicat modul în care poate scădea factura: consumatorii vor fi atraşi într-un parteneriat activ prin care reducerea de consum să devină efectivă.

Care sunt beneficiile la client

„În baza rapoartelor de consum la care clientul va avea acces, acesta îşi poate elabora o strategie de optimizare şi reducere a consumului. Prin posibilitatea de tarifare diferenţiată pe paliere orare, consumatorul îşi poate redistribui consumul astfel încât să-l reducă în perioada vârfurilor de sarcină, când preţul este mai mare“, susţin reprezentanţii Delgaz. Dacă reducerea consumului poate fi un efect indirect al proiectului, implicând o anumită disciplină a consumatorului, contorul inteligent, odată integrat în SMI, aduce câteva beneficii directe care rezolvă unele dintre problemele actuale. În primul rând, citirea contorului se va face de la distanţă, iar factura va fi emisă strict pe consumul real înregistrat. Astfel, consumatorul nu va mai fi nevoit să trimită citirea, iar contorul va comunica cu sistemul centralizat prin reţeaua de joasă tensiune. Delgaz asigură faptul că datele sunt transmise în deplină securitate. Citirea de la distanţă va elimina două probleme majore: operatorul nu va mai trimite facturi cu estimări de consum, iar eventualele erori de citire, şi, implicit, erori de facturare, nu vor mai fi de actualitate.

O altă problemă este cea a costurilor privind reconectarea: acestea nu vor mai exista pentru consumator. „Conform reglementărilor în vigoare, operaţiunile de deconectare şi/sau reconectare la un consumator la care este instalat şi integrat în sistem un contor inteligent nu presupun costuri pentru client“, spun oficialii Delgaz. În cazul unei deco­nectări, consumatorul se poate reconecta prin simpla apăsare a unui buton sau prin acţiona­rea pârghiei unui întrerupător general din blo­cul de măsură şi protecţie al contorului. Un alt beneficiu al contorului inteligent constă în posibilitatea ca unele defecţiuni să fie remediate tot „de la distanţă“. „Pe lângă datele referitoare la consum, contoarele transmit şi diferite tipuri de alarme către sistemul central, unde sunt analizate şi sunt stabilite măsuri de intervenţie de la distanţă sau în teren, după caz“, arată oficialii Delgaz Grid.

Ce lucrări vor fi executate

Pe lângă montarea a peste 10.000 de contoare inteligente la consumatorii din Nicolina II, proiectul prevede lucrări la reţeaua de distribuţie de joasă tensiune aferentă. Reţeaua va fi reabilitată prin înlocuirea a 8,8 km de cabluri şi a peste 1.800 de tablouri electrice (firide). „În acelaşi timp, vor fi implementate infrastructura hardware şi aplicaţiile software necesare funcţionării sistemului de măsurare inteligent“, precizează oficialii Delgaz. Investiţia depăşeşte 45 milioane lei, 19 milioane lei din această sumă fiind bani europeni. Contribuţia Delgaz ajunge la circa 22 milioane lei, în timp ce cofinanţarea de la bugetul naţional este de 3,4 milioane lei. Contractul de finanţare europeană a fost semnat în luna august 2018, în cadrul Progra­mului Operaţional Infrastructură Mare (POIM).

În schimb, demersurile pentru implementarea proiectului au început mult mai devreme, iar, în aprilie 2018, Delgaz a obţinut autorizaţia de construire pentru efectuarea lucrărilor. Potrivit actului emis de Primăria Iaşi, contoarele inteligente vor fi montate în 10.016 de locuinţe din 531 de scări de bloc aflate pe 22 de artere de circulaţie (străzile Frumoasa, Libertăţii, Izvor, Pompieri, Lacului, Răzoarelor, Ion Inculeţ, Oţelari, Hlincea, Dimineţii, Neptun, Radu Vodă, Clopotari, Măgurii, Olari, Ovidiu, Carpaţi, Cetăţuia, Plantelor, bd. Poi­tiers, şos. Nicolina şi aleea Tudor Neculai). „În perioada 2014-2018 au fost integrate în sistem aproximativ 278.000 de contoare, cele mai multe fiind instalate în judeţele Bacău şi Neamţ, valoarea totală a investiţiilor fiind de aproximativ 94,7 milioane lei“, este situaţia actuală din zona de nord-est a ţării, conform Delgaz Grid, operator care are peste 3 milioane de clienţi. Oficialii companiei nu au putut preciza care sunt planurile de viitor în montarea de contoare inteligente, subliniind că acestea sunt „în curs de elaboare“.

Parlamentarii spun că sistemele SMART cresc factura la energie

În luna iulie a anului trecut, parlamentarii au prelungit până în anul 2032 înfiinţarea de sisteme de măsurare inteligentă. Anterior, conform unei directive europene (2009/72/ CE) transpusă în legislaţia naţională, sistemele trebuiau realizate până la sfârşitul anului 2020 cu un obiectiv clar: integrarea în SMI a 80% dintre consumatori. În schimb, parlamentarii au schimbat termenul şi au eliminat procentul consumatorilor. Una dintre motivaţiile care au dus la această modificare este cuprinsă în raportul Comisiei de industrii a Camerei Deputaţilor, raport ce a stat la baza aprobării Legii 202/2018. În document se arată că obiectivul ca 80% dintre consumatori să fie integraţi în SMI „nu poate fi susţinut economic şi realizat fizic“ până la sfârşitul anului 2020. Totodată, în raport se susţine că în urma proiectelor pilot implementate în anii 2015 şi 2016 s-au identificat mai multe probleme: creşterea tarifelor de distribuţie şi, implicit, a preţului energiei electrice la consumator, dificultăţi de gestionare logistică a procesului şi afectarea altor tipuri de investiţii în reţelele de distribuţie. Cu toate acestea, într-o analiză a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), publicată anul trecut, se arată că SMI la nivelul ţării, aferente proiectelor pilot, au avut efecte pozitive, prin reducerea semnificativă la costurile cu citirile, costurile cu intervenţiile în reţele şi la consumul propriu tehnologic. „Din datele raportate rezultă că beneficiile preconizate ale implementării sistemelor de măsurare inteligentă se pot realiza.(…) Intervalele de timp la care se realizează înregistrarea consumului, a mărimilor configurate pentru calitatea energiei şi a evenimentelor şi transmiterea acestora către sistemul central de colectare şi administrare a datelor, realizate în cadrul proiectelor pilot, arată că sistemele testate asigură realizarea funcţionalităţilor prevăzute“, spune ANRE. În a­ceeaşi analiză, ANRE arată că sistemele inteligente pot ajuta la îmbunătăţirea managementului reţelelor de joasă tensiune prin furnizarea de date în timp real despre starea reţelei şi nivelul unor parametri tehnici de funcţionare: valoarea tensiunii de alimentare, inclusiv abaterile faţă de valorile limită impuse, puterea maximă instantanee, abateri ale puterii medii consumate faţă de valoarea contractată, întreruperile în alimentarea cu energie electrică de scurtă şi lungă durată, semnalizarea tentativelor de acces fraudulos. În schimb, inclusiv ANRE a considerat că este necesară prelungirea termenului de implementare a SMI.

„Instalarea SMI, în această fază, este benefică în special operatorilor. Pentru a materializa beneficii clienţilor finali este necesară adaptarea cadrului de reglementare care să permită utilizarea funcţionalităţilor SMI de către clienţii finali direct sau prin intermediul unor furnizori de servicii. (…) Dacă în ceea ce priveşte realizarea funcţionalităţilor SMI acest lucru este deja implementat de către fabricanţii de contoare, managementul datelor de măsurare şi asigurarea securităţii şi confidenţialităţii în gestionarea acestora este încă o problemă nerezolvată, insuficient reglementată, aflată în dezbatere“, se mai arată în analiza ANRE. La sfârşitul anului 2017, conform ANRE, la nivel naţional era înregistrat un grad de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă de doar 4,8% din numărul total de consumatori racordaţi la reţelele de joasă tensiune.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi Ziarul de Iaşi în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii