EXCLUSIV: Studiu al Băncii Mondiale cu cifre de-a dreptul surprinzătoare care privesc Iaşul
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 01.08.2021

EXCLUSIV: Studiu al Băncii Mondiale cu cifre de-a dreptul surprinzătoare care privesc Iaşul

GALERIE
harta salariilor
  • harta salariilor
- +

„Ziarul de Iaşi“ publică astăzi date inedite dintr-un amplu studiu al Băncii Mondiale realizat la nivel naţional, document care urmează să fie prezentat public în perioada următoare. Studiul, care are în vedere atractivitatea oraşelor mari, în vederea finanţării ca poli regionali, situează Iaşul pe locul şase în ţară, ca loc în care românii şi-ar dori să locuiască. La capitolul numit „magnetism“, înaintea noastră sunt Cluj, Bucureşti, Timişoara, Braşov şi Sibiu. În ce priveşte atragerea efectivă a migranţilor în trecut, din 2001 timp de 10 ani, Iaşul s-a situat pe locul 3 la nivel naţional. De ce cred cei din afara Iaşului că aici ar avea o viaţă mai bună? Iată principalele motive: calitatea vieţii, posibilităţile de angajare, nivelul educaţional şi serviciile de sănătate! În studiu nu a fost inclusă Republica Moldova, lucru care ar fi ridicat în mod sigur Iaşul în clasament.

 Peste 73.000 de români şi-ar dori să se mute la Iaşi în următorii cinci ani. Principalul motiv constă în calitatea vieţii, urmat de posibilităţile de angajare, nivelul educaţional şi serviciile de sănă­tate. Acestea sunt rezultatele unui amplu chestionar realizat la nivel naţional de Banca Mondială, în perioada martie - aprilie 2017. Pe primul loc în ţară la atractivitate se află Clujul, urmat de Bucureşti şi Timişoara, în timp ce Iaşul ocupă locul şase în preferinţele românilor, din acest punct de vedere. Cercetarea a relevat faptul că nu mai puţin de 1,7 mi­lioane de români, aproape 10% din populaţie, s-ar muta în alt oraş decât cel în care locuiesc în prezent. Dintre aceştia, 15% au ales Clujul, şi 4,3%, Iaşul. „E ono­rabil să vezi că eşti în topul oraşelor unde românii ar vrea să ducă o viaţă mai bună“, a co­mentat primarul Mihai Chirica. În faţa Iaşului, între preferinţele românilor pentru relocare se numără Cluj (260.440 de oa­meni), Bucureşti (245.820), Ti­mişoara (201.960), Braşov (196.010) şi Sibiu (87.720). Ca o observaţie: dacă cercetarea ar fi cuprins şi Republica Moldova, probabil indicatorii în cazul Iaşului ar fi fost mult mai mari.

România, împărţită în patru zone de influenţă informală

Cercetarea a fost inclusă într-un studiu al Băncii Mondiale care urmează să fie publicat de către instituţia financiară. Recent, experţii acesteia au făcut o pre­zentare a documentului la Cluj. Studiul cuprinde şi un top al oraşelor secundare (fără Bucu­reşti) în funcţie de câţi migranţi a atras fiecare localitate pe parcursul a zece ani (2001 - 2011). Din acest punct de vedere, podiumul este format din Timişoara (83.000 de persoane atrase), Cluj (82.000) şi Iaşi (61.000). De altfel, experţii BM concluzionează că România este împărţită de facto în patru zone mari de influenţă, cu centrele de putere în cele trei oraşe menţionate şi în Capitală. Dintre persoanele venite în oraşul Iaşi, aproape 44% au venit pentru studii. Un alt clasament vizează aşa-numitul „indice de magnetism“, indice care ia în considerare venitul firmelor pe cap de locuitor, salariul mediu, numărul de studenţi, investiţiile pe cap de locuitor şi distanţa faţă de Bucureşti. În ceea ce priveşte acest indicator, Iaşul ocupă locul şase la nivel naţional, după Cluj, Timişoara, Braşov, Constanţa şi Arad. „Să nu uităm faptul că Iaşul a devenit din ce în ce mai vizibil atât pe plan naţional, cât şi internaţional, cu toţii am contribuit la acest lucru. Dacă acum doi ani se vorbea rar despre Iaşi, acum se vorbeşte din ce în ce mai des“, crede edilul şef al Iaşului. Primarul a adăugat că unul dintre principalele avantaje ale Iaşului constă în faptul că este „copleşit de cultură, de monumente, de lucruri de care te poţi bucura în fiecare zi“. „Nu mai are profil de oraş industrial, ceea ce reprezintă un avantaj. Iaşul are şi o infrastructură re­lativ bună în comparaţie cu alte oraşe mari din România“, a completat Mihai Chirica.

„Ca să creştem calitatea vieţii în Iaşi, este nevoie şi de noi, cetăţenii“

Reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, cunoscuţi pen­tru activitatea lor civică, spun că atractivitatea Iaşului este strâns legată şi de nivelul de implicare şi preocupare a cetăţenilor faţă de ceea ce se-ntâmplă pe agenda publică. „Chiar dacă pentru mulţi dintre noi legătura nu este una directă, prosperitatea unui oraş creşte accelerat odată cu participativitatea membrilor co­munităţii“, a comentat Alexandrina Dinga, preşedinte CIVICA. Ea a menţionat că acest lucru în­seamnă, printre altelte, implicare în decizia publică, solidaritate socială, participare în mişcări socio-culturale şi colaborări pentru diverse campanii şi proiecte care aduc valoarea adăugată comu­nităţii. Potrivit şefei CIVICA, interesul românilor pentru Iaşi poate creşte în funcţie de evoluţia oraşului din această perioadă, de deschiderea administraţiei locale, de dezvoltarea mediului econo­mic, creşterea ni­velului educa­ţio­nal şi a serviciilor de sănătate. „Ad­­ministraţia, serviciile de sănătate şi educa­ţionale devin mai calitative pe măsură ce socie­tatea le presează să se schimbe, să devină mai bune. Ca să creştem calitatea vieţii în Iaşi este nevoie şi de noi, cetăţenii, nu doar de lideri politici competenţi“, a conchis Alexandrina Dinga.

Ce recomandări are Banca Mondială

Studiul Băncii Mondiale cu­prinde şi un set de şapte recomandări pentru cei trei poli regionali principali (Cluj, Ti­mişoara şi Iaşi) pentru creşterea atractivităţii. În capul listei apare ideea întăririi universităţilor şi a legăturii acestora cu mediul privat. „Universităţile asigură un flux constant de oameni tineri şi bine pregătiţi către aceste ora­şe“, se precizează în studiu. Alte două recomandări vizează întă­rirea sectorului privat („un sector privat dinamic şi atragerea de noi investiţii cu valoare adăugată ridicată pot oferi absolvenţilor oportunităţi profesionale“) şi îm­bunătăţirea calităţii vieţii. Tot­odată, cele trei oraşe sunt încurajate să înfiinţeze clustere („fir­mele şi experţii preferă proximitatea faţă de firme şi experţi ce lucrează în acelaşi domeniu“), să asigure o mai bună conectivitate („o bună conectivitate e importantă pentru o performanţă mai bună a firmelor locale şi înles­neşte influxul de oameni“) şi să elaboreze planificări spaţiale me­tropolitane („pentru a gestiona şi coordona mai bine dezvoltarea zonei“). Nu în ultimul rând, ex­perţii Băncii Mondiale recoman­dă cooperarea cu alte instituţii pu­blice, cu sectorul privat şi cu so­cie­tatea civilă.  

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Berbecii care plătesc şi decid

Nicolae GRECU

Berbecii care plătesc şi decid

Pentru revigorarea sportului românesc şi a naţionalelor de fotbal , o strategie pe termen lung este posibilă. Pentru cluburi, este o utopie, unde modelul din Pipera face prozeliţi.

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (5)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (5)

Sunt dator să încep acest penultim episod despre iniţierea mea în umilul meşteşug al pescuitului cu undiţa cu rectificarea unei erori din foiletonul trecut.

Creştinul şi concediul*

pr. Constantin STURZU

Creştinul şi concediul*

Pe tesaloniceni, Sfântul Apostol Pavel îi atenţiona: "rugaţi-vă neîncetat" (I Tesaloniceni 5, 17). Iar ucenicul său iubit, Timotei, primea, ca episcop, îndemnul: "stăruieşte cu timp şi fără de timp" (II Timotei 4, 2). Nu putem, aşadar, pune nici măcar o secundă între paranteze rugăciunea sau să ne autosuspendăm din statutul de creştin (sau, mai ales, de preot). A ne lua concediu nu înseamnă a nu ne mai face pravila, a dezlega postul, a sta cu burta la soare în timpul Liturghiei duminicale etc. Avem, însă, două repere în Sfintele Scripturi şi în Sfânta Tradiţie care ne lămuresc cam în ce fel se poate vorbi, totuşi, despre vacanţă în termeni creştini.

Dezvoltare şi dezvoltatori

arh. Ionel OANCEA

Dezvoltare şi dezvoltatori

În anul 1997, am fost, mai mulţi colegi din Primăria Iaşi, într-o vizită de studii administrative la Göteborg. În oraşul suedez se derula un mare şi spectaculos proiect urban pe terenul de trei sute de hectare desfăşurat în lungul canalului Gotha, vizavi de centrul istoric. 

pulspulspuls

Hopa: dom’ Tudorel a schimbat foaia când vine vorba despre el!

Redacția

Hopa: dom’ Tudorel a schimbat foaia când vine vorba despre el!

Iată, dragi studenţi şi stimabili profesori, fie că l-aţi votat, fie că nu, domn rector Tudorel a trecut la alt nivel (ca să producem şi-o rimă), când vine vorba despre sine. Concret, mai nou scrie despre el însuşi, când vine vorba, la persoana a treia. 

Caricatura zilei

Bumerang

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.