EXCLUSIV | Un complet de la Înalta Curte a deschis calea spre rejudecarea sentinței de 5 ani de pușcărie pentru Rareș Berihoi, șoferul care a rupt în două un pieton pe zebră cu aproape 150 km/h

O decizie definitivă în această speță va fi luată în februarie 2026. Din practica recentă a acestei instanțe reiese că, deseori, după o admitere în principiu a urmat o sentință mai blândă sau o achitare pentru inculpați. Berihoi a fost condamnat pentru că, în noaptea de 26 spre 27 septembrie 2021, aflându-se la volanul unei mașini de lux pe care o conducea cu aproape 150 km/h, l-a lovit și omorât pe o trecere de pietoni de pe Bulebardul Independenței din Municipiul Iași pe Pavel Bârzu (58 de ani). În urma impactului extrem de puternic, corpul victimei a fost secționat în două.

O victorie de etapă

Pe 20 noiembrie 2025, Rareș Andrei Berihoi a depus la Înalta Curte de Casație și Justiție un recurs în casație împotriva deciziei Curții de Apel Iași din septembrie prin care a primit 5 ani de pușcărie cu executare. Conform minutei din acest dosar postată pe site-ul Înaltei Curți pe 10 decembrie, completul de judecată a decis definitiv: ”(…) admite în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul Berihoi Rareş Andrei împotriva deciziei penale nr. 754 din 18 septembrie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Iaşi – Secția penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. 6145/99/2021. Trimite cauza în vederea judecării recursului în casaţie, Completului nr. 8. Fixează termen de judecată, în şedinţă publică, la data de 11 februarie 2026, cu citarea părţilor şi încunoştiinţarea apărătorului ales al recurentului-inculpat Berihoi Rareş Andrei despre termenul acordat.”

De asemenea, judecătorii au respins, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de o rudă a victimei împotriva aceleiaşi decizii.

Care ar putea motivul admiterii recursului

Conform Codului de Procedură Penală, cazurile în care se poate face recurs în casație trebuie să îndeplinească una dintre următoarele condiții:

1. în cursul judecății nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente;
2. 2.inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală;
3. în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal;
4. nu s-a constatat grațierea sau în mod greșit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost grațiată;
5. s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Până în acest moment, nu a fost făcută publicarea motivării deciziei din dosarul de recurs în casație a lui Berihoi. De menționat că acesta a mai apelat și la o altă cale extraordinară de atac – contestația în anulare – dosar aflat pe rolul Curții de Apel Iași. Pe data de 9 decembrie, un complet de judecată a anunțat că se va pronunța pe 23 decembrie cu privire la admisibilitatea în principiu a acestei contestaţii.

VIP-urile, apetență pentru căile extraordinare de atac

Presa centrală a scris recent despre faptul că mai mulți inculpați condamnați definitiv au scăpat de condamnări grele după ce le-au fost admise căi extraordinare de atac, inclusiv recursuri în casație: fostul șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duță (acuzat că a primit mită de 6,3 milioane euro în schimbul acordării unui contract din bani publici), fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu (acuzat că a primit o mită de 800.000 de euro), fostul ministrul de Finanțe Sebastian Vlădescu și fostul președinte al Eximbank, Mircea Costea (dosar cu o mită totală de 20 de milioane de euro), omul de afaceri Remus Truică (constituire de grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită) și fostul episcop al Hușilor, Corneliu Onilă, condamnat definitiv pentru viol și șantaj.

La Înalta Curte există și un precedent prin care un șofer condamnat definitiv după ce, în 2019, a omorât un pieton a scăpat de o pedeapsă dură. Este vorba de dosarul lui Mario Iorgulescu, fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal. Condamnat definitiv, în 2023, la 13 ani și opt luni pentru omor, el nu a făcut nicio zi de pușcărie întrucât a fugit în Italia unde susține că are probleme psihice și a depus la instanța supremă un recurs în casație admis de judecătoarele Lia Savonea și Adriana Ispas. Lui Iorgulescu i-a fost schimbată încadrarea faptei din omor în ucidere din culpă, iar pedeapsa i-a fost redusă la opt ani și opt luni de închisoare care, apoi, prin altă cale de atac, a devenit opt ani.

Șoc pentru judecătorii de la Curtea de Apel

Rareș Andrei Berihoi a fost trimis în judecată la Tribunalul Iași pentru omor, în noiembrie 2021, dar în timpul procesului, un judecător a schimbat încadrarea la ucidere din culpă și l-a condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, pedeapsă modificată, pe 18 septembrie 2025, de un complet de la Curtea de Apel în 5 ani cu executare.

În primele zile de după pronunțare, Berihoi nu a fost găsit de polițiști pentru a fi încarcerat, fiind prins, ulterior, în Italia. O sursă a „Ziarului de Iași” a declarat că, la momentul pronunțării sentinței definitive, Berihoi se afla pe o ambarcațiune care îl transporta de la Muntele Athos la Salonic și că apoi hotărât să plece în Italia.

În motivarea deciziei de a-l condamna la o pedeapsă cu executare, completul de judecată de la Curtea de Apel Iași a afirmat că „În mod vădit, tratamentul sancționator ales de prima instanță (3 ani de închisoare cu suspendare n. red.) a fost unul excesiv de clement. (…) La fel cum nu se poate afirma că viața victimei din această cauză ar valora mai mult decât a altor victime de vârste similare din alte cauze având ca obiect infracțiuni de ucidere din culpă, în egală măsură nu se poate afirma că nu contează modalitatea în care această viață a fost luată și caracterul absolut traumatizant al acestui episod pentru rudele supraviețuitoare și pentru oricine a fost martor ocular la momentul accidentului sau la cele imediat următoare. Instanța de apel are dificultăți în a-și imagina o modalitate mai brutală și mai crudă în care o faptă din culpă să poată cauza moartea unei persoane.”

Pe fond, o judecătoare de la Tribunalul Iași îi arătase clemență lui Berihoi, dând vina pe o muchie a capotei pentru secționarea corpului victimei și a justificat viteza mare a mașinii prin faptul segmentul de drum ”era liber la acel moment, circulaţia fiind practic inexistentă, acesta fiind, în opinia instanţei, chiar motivul care a determinat inculpatul să ajungă la o viteză atât de ridicată”. Această judecătoare a amânat pronunțarea sentinței timp de aproape un an și două luni.

Berihoi a negat faptul că avea o viteză de aproape 150 hm/h și a susținut că aceasta era de 80 km/h. El a invocat și faptul că accidentul a fost provocat de faptul că se aplecase să își ia un aparat care să îi stopeze o criză de astm, dar acest lucru nu a putut fi dovedit.

Publicitate și alte recomandări video