EXCLUSIV | Un procuror a ținut la sertar 4 ani apoi a închis dosarul în care liberalul Sorin Trandafirescu era acuzat că nu a trecut în 15 declarații de avere un împrumut de 200.000 euro

Deși ancheta în astfel de cazuri este relativ simplă, procurorul a tergiversat cauza până în 2025, atunci când a formulat cerere de renunțare la urmărirea penală, aprobată, apoi, de un judecător. Pentru a justifica închiderea dosarului, procurorul a susținut că nu există interes public în continuarea cercetărilor, că Trandafirescu este bolnav de inimă și că oricum răspunderea penală urma să se prescrie în câteva luni.

„Onorată Instanță, cum ar putea fi condamnat Președintele Comisiei Județene de Urbanism Iași?”, susține autorul plângerii penale că ar fi spus avocatul lui Trandafirescu în fața judecătorului. În mod suspect, în ordonanța de renunțare la urmărire penală, procurorul a enumerat doar aspecte favorabile politicianului ieșean, evitând să menționeze că, în același timp cu ancheta de la Iași, într-o altă speță, acesta era trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență. De asemenea, în ordonanță se recunoaște că, audiat în cauză, Trandafirescu a colaborat „parțial” cu organele de anchetă. Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași a evitat să răspundă la întrebările concrete ale Ziarului de Iași, trimițând informații generale despre dosar, deja prezente pe portalul instanțelor. De asemenea, instituția a refuzat să divulge numele procurorului de caz, invocând o decizie a Consiliului Superior al Magistraturii. „Nu comentez în nici un fel”, a fost reacția lui Trandafirescu.

Funcții pe bandă rulantă

Din februarie 2021, în urma unei plângeri a omului de afaceri Lucian Ailenei, pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași s-a aflat un dosar de urmărire penală pe numele politicianului liberal Sorin Alexandru Trandafirescu, personaj care, de-a lungul timpului, a ocupat mai multe funcții publice la nivel local (consilier local, județean, director Regionala Iași a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, președinte Comisia de Urbanism din Consiliul Județean) și central (director general adjunct al Departamentului de proiecte cu finanțare nerambursabilă din cadrul CNCF CFR SA). În plângere, Ailenei susținea că în declaraţiile de avere completate la datele de 31.01.2013, 29.04.2013, 14.06.2013, 01.10.2013, 25.11.2013, 13.05.2014, 13.06.2014, 13.05.2015, 15.06.2015, 29.04.2016, 15.06.2016, 21.04.2017, 04.05.2018, 24.04.2019, 10.11.2020, Trandafirescu a omis să menționeze că i-a acordat unui alt om de afaceri, pe nume Victor Lefter, un împrumut în cuantum de 200.000 euro. Cei trei fuseseră anterior părți ai unei tranzacții imobiliare complexe. Astfel, Trandafirescu a devenit suspect de comiterea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată (15 acte materiale).

Deși ancheta în astfel de cazuri este relativ simplă – compararea conținutului declarațiilor de avere cu dovada împrumutului depusă de Ailenei și audierea acestuia și a lui Trandafirescu – dosarul a stagnat până pe 3 aprilie 2025, atunci când procurorul de caz a emis o ordonanță de renunțare la urmărirea penală, motivarea deciziei fiind că „nu există interes public în continuarea urmăririi penale cu privire la infracţiunea cercetată, având în vedere că pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani şi ţinând cont de conținutul faptei și împrejurările concrete de săvârșire, faptul că suspectul nu e cunoscut cu antecedente penale, prezentând şi anumite afecţiuni medicale cardio-vasculare, nu a cauzat urmări grave, precum şi timpul scurs de la data comiterii faptelor, în cursul lunii noiembrie 2025 urmând a se împlini şi termenul de prescripţie”. În sprijinul bolii de inimă, procurorul a invocat o scrisoare medicală care arăta că, între 30 noiembrie și 2 decembrie 2024, Trandafirescu fusese internat într-un spital din Cluj-Napoca.

„A uitat” să menționeze traficul de influență

Ordonanța a fost depusă la Judecătoria Iași unde un complet de judecată și-a însușit argumentele procurorului și, pe 15 iulie 2025, a decis închiderea dosarului penal pe numele lui Trandafirescu. De menționat că astfel procedează 99% din judecători atunci când primesc astfel de ordonanțe de la Parchet, procedura fiind una formală.

Din decizia judecătorului reiese aceeași tendință de exagerare a meritelor persoanei cercetate penal și minimalizare a gravității faptei – „existenţa unei disproporţii vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfăşurarea procesului penal şi gravitatea urmărilor produse, circumstanţele personale ale suspectului – lipsa antecedentelor penale, faptul că acesta e o persoană integrată în societate, nivelul său de educaţie, faptul că acesta prezintă afecţiuni medicale cardio-vasculare, acesta colaborând parţial cu organele de cercetare penale, oferind o declaraţie în calitate de martor, constituie toate argumente suficiente pentru a se aprecia că în cauză nu există un interes public în urmărirea faptei.”

De precizat că ceea ce ar trebui să fie o circumstanță defavorabilă – faptul că Trandafirescu a colaborat „parțial” cu organele de anchetă, a fost inclus în lista factorilor care să ducă la achitarea sa! De asemenea, procurorul de caz nu a scris nicăieri în ordonanță faptul că, din 2015, pe rolul instanțelor din Cluj se află un dosar penal în care Trandafirescu este inculpat pentru trafic de influență. În rechizitoriul DNA se menționa că în decembrie 2012, în calitate de director general adjunct al Departamentului de proiecte cu finanțare nerambursabilă, din cadrul CNCF CFR SA, Trandafirescu ar fi primit de la alt inculpat din dosar, Ștefan Adriian, director de infrastructură al S.C. TRANSFEROVIAR GRUP S.A. Cluj-Napoca, un folos material necuvenit pentru ca, „în virtutea influenței avute în cadrul companiei naționale, să determine funcționari din subordine să îndeplinească acte contrare îndatoririlor lor de serviciu, în vederea avantajării intereselor economice ale S.C. TRANSFEROVIAR GRUP S.A.

Folosul material necuvenit primit de inculpatul Trandafirescu Sorin Alexandru, de la inculpatul Ștefan Adriian, cu complicitatea inculpatului Călin Mitică (care a aprobat cheltuirea sumei de bani), a constat într-un abonament conținând 10 călătorii dus-întors cu avionul, pe relația București – Iași, în valoare totală de 1.870 euro.” Dosarul se află și acum pe rolul instanțelor, dar soluția probabilă va fi de prescriere a răspunderii penale.

Bilanț pentru Trandafirescu în cele două dosare penale cu acuzații de trafic de influență și fals în declarații în formă continuată: prescriere și renunțare la urmărire penală, de menționat fiind că în nici una dintre cele două situații nu s-a stabilit nevinovăția sa.

Lașitatea Parchetului

Pe 7 ianuarie 2026, „Ziarul de Iași” a trimis Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași următoarele întrebări:

1. Cum se explică tergiversarea acestui dosar timp de 4 ani în condițiile în care speța era extrem de simplă – 15 declarații de avere disponibile pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, dovada împrumutului dovedită prin plângerea lui Ailenei și audierea lui Trandafirescu? Rechizitorul putea fi întocmit cu mare ușurință în câteva luni.
2. Cum comentați faptul că acest caz arată copleșitor complicitatea Parchetului în mușamalizarea cazului unui politician – Trandafirescu este membru marcant al PNL Iași și ocupă de mai mulți ani functii publice.
3. În motivarea renunțării la urmărirea penală se enumeră ca motiv că „nu există interes public în continuarea urmăririi penale”. Cum credeți că reacționează opinia publică atunci când un politician ocupant de funcții publice nu declară timp de 7 ani un împrumut de 200.000 de euro, iar Dvs îl achitați deoarece „nu există interes public în continuarea urmăririi penale”?
4. Alt motiv de renunțare la urmărirea penală a fost: „prezintă afecțiuni medicale cardiovasculare”. De ce nu scrie nicăieri că din 2015 Trandafirescu este trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, proces aflat pe rolul Tribunalului Cluj?

https://www.dna.ro/comunicat.xhtml?id=6588

5. Vă rog să îmi transmiteți numele procurorului de caz.
6. Din motivare mai reiese că Trandafirescu a fost audiat o singură dată, în calitate de martor, colaborând „parțial” cu organele de anchetă. Dacă a colaborat „parțial”, de ce ați renunțat la urmărirea penală?

Pe 6 februarie 2026, după aproape o lună, răspunsul lapidar al Parchetului s-a referit la aspecte pe care Ziarul de Iași le știa din surse publice – „În cauza penală nr. 1157/261/P/2021, la data de 03.04.2025 procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași a dispus la renunțarea la urmărirea penală față de suspectul Trandafirescu Sorin, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de fals în declarații, faptă prev. de art. 236 Cod Penal. Prin încheierea din data de 15.07.2025, Judecătoria Iași a confirmat soluția de renunțare la urmărirea penală”, combinate cu refuzul de a oferi numele procurorului de caz pe motiv de „caracter nepublic al urmăririi penale” și din cauza unei decizii a Consiliului Superior al Magistraturii din 2019.

Rolul suspect al Poliției

„Ăla a fost act adițional… Nu știu ce are domnul Ailenei în cap. Nu comentez în nici un fel”, a declarat Sorin Alexandru Trandafirescu despre dosarul penal.

Lucian Ailenei, persoana care a depus plângerea penală, a declarat pentru Ziarul de Iași că închiderea dosarului i se pare „scandaloasă” și ar fi fost provocată inclusiv de Inspectoratul Județean de Poliție, care a schimbat de mai multe ori polițiștii alocați dosarului care să lucreze în subordinea procurorului de caz:

„Când un ofițer înainta și se pregătea de audieri, era schimbat. Era pus altul care relua totul de la 0”. Ailenei a mai spus că, în fața judecătorului, avocatul lui Trandafirescu a invocat poziția actuală a acestuia pentru a convinge: „Onorată Instanță, cum ar putea fi condamnat Președintele Comisiei Județene de Urbanism Iași?”, susține autorul plângerii penale că ar fi spus avocatul în fața magistratului. Avocatul a depus la dosar, în circumstanțiere, pentru a demonstra rolul vital al lui Trandafirescu în Consiliul Județean, un proiect de hotărâre inițiat de acesta la începutul lui 2025 „privind modificarea și actualizarea Regulamentului de organizare și funcționare al Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism al Consiliului Județean Iași”.

Ailenei a mai susținut că, în 2022, a depus la Agenția Națională de Integritate o sesizare în care a cerut cercetarea faptului că acesta are o sumă de 1,2 milioane de euro a cărui proveniență nu o poate justifica și a fost sunat apoi de o inspectoare de la această instituție care l-a sfătuit să renunțe, fapt refuzat de acesta. Până în prezent, petentul nu a primit de la Agenție nici o informație despre stadiul cercetărilor.

Cine a fost procurorul de caz?

O sursă judiciară a dezvăluit că procurorul de caz în dosarul lui Trandafirescu a fost Dragoș Vărgănici. Surse deschise arată că, în ultimii ani, acesta a intentat mai multe procese pentru a obține drepturi salariale suplimentare. Declarația de avere din 2024 indica faptul că, în anul fiscal anterior, încasase 158.466 lei salariu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, 25.785 lei decont chirie și transport și 36.330 lei diferențe salariale din perioada cât a fost magistrat în Neamț.

În 2024 publicația dezvaluirea.ro scria că procurorul Vărgănici dispusese renunțarea la urmărirea penală în alt dosar, în care suspectă era Carmen Dămăcianu, fost director la Direcția de Finanțe Iași. Ea fusese trimisă în judecată pentru delapidarea a circa 12.000 de lei din bugetul angajatorului, judecătorii restituiseră cauza la Parchet, iar Vărgănici a decis închiderea speței și sancționarea lui Dămăcianu doar cu 30 de zile de muncă în folosul comunității, decizie prin intermediul căreia aceasta urma să ceară revenirea pe post.

Publicitate și alte recomandări video