Documentele oficiale – denumite în termeni colțuroși contabili „Contul general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat” și „Contul execuției bugetului asigurărilor pentru șomaj” – au fost deja elaborate, potrivit Legii no. 500/2002 privind finanţele publice. Acestea au la bază situațiile financiare anuale prezentate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale prin Casa Națională de Pensii Publice și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Norme financiare imperative incumbă ca, în fiecare an, până la finele semestrului I, asemenea ”conturi” să se aprobe prin lege (pentru anul precedent).  De exemplu, chiar acum, Proiectul respectivei legi (vizând execuția aferentă exercițiului 2024) se află în ”etapa transparenței”, fiind postat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/transparenta/EMproiectlegeBASS_17062025.pdf).

Așadar, oricine vrea să vadă ce și cum, poate arunca o privire; credem că lucrurile sunt interesante, dacă ne gândim că anul 2024 (din luna septembrie) marchează creșterea pensiei românilor în medie cu cca. 20%. În ceea ce privește bugetul asigurărilor sociale de stat, adică, în principal, banii de pensii, în 2024 s-au încasat 134,8 miliarde de lei și s-au cheltuit 137,7 miliarde. Deci, simplu spus, s-a cheltuit mai mult decât s-a strâns, cu un minus de aproape 2,8 miliarde de lei.

Dacă ne uităm strict la sistemul public de pensii, lucrurile arată aproape la fel: 134,6 miliarde lei pe partea de venituri, 137,5 miliarde pe partea de cheltuieli, cu un deficit ceva mai mare, de 2,9 miliarde. Nu e o surpriză, problema dezechilibrului din sistemul de pensii trenează de ani de zile. La polul opus, sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale e ”pe plus”: s-au încasat aproape 255 de milioane lei și s-au cheltuit doar 171 de milioane, ceea ce înseamnă un excedent de peste 83 de milioane. Cert, nu e o sumă uriașă, dar în contextul general, orice zonă cu plus e binevenită.

Când vine vorba de bugetul pentru șomaj, și aici lucrurile par ceva mai liniștite. În 2024, s-au strâns aproape 2,5 miliarde lei, iar cheltuielile au fost sub 2 miliarde, rezultând un excedent de aproximativ 500 de milioane lei. Dacă insistăm ceva mai mult asupra cifrelor, vedem că execuția propriu-zisă a sistemului de șomaj a însemnat venituri de 2,34 miliarde și cheltuieli de 1,92 miliarde, ceea ce ne lasă cu un plus de aproape 423 de milioane.

Și Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale – adică acel fond care intervine când o firmă intră în faliment creând emoții angajaților – a avut o execuție pozitivă: s-au încasat 148 de milioane lei și s-au cheltuit doar 73,5 milioane, deci un plus de 74,6 milioane. Ceea ce putem spune, în final, e că 2024 n-a fost un an spectaculos, dar nici unul dezastruos.

Sistemul de pensii continuă să fie în deficit, cum era de așteptat, dar în schimb fondurile pentru șomaj și alte tipuri de asigurări sociale au reușit să rămână ”pe plus”. Întrebarea rămâne aceeași ca în fiecare an: până când putem acoperi de la bugetul de stat ”golul” de la pensii și ce soluții reale există pentru a pune sistemul pe o bază sustenabilă? Rămâne de văzut în anii ce urmează…

Publicitate și alte recomandări video