"Este singurul exemplar din România. Este o specie pe cale de dispariţie. (...) O perioadă de timp s-au înmulţit doar în grădinile zoologice. Noi avem un mascul care are 13 ani. E singurul din România, datorită colaborării cu Asociaţia Europeană a Grădinilor Zoologice am avut ocazia să avem acest exemplar deosebit şi rar în grădina noastră. Noi l-am adus din Olanda, de la Rotterdam, la Sibiu", a declarat pentru AGERPRES medicul veterinar de la Zoo Sibiu, Liviu Todescu. Născut în Belgia, după care transferat la un parc zoo din Olanda, leopardul de Amur din România a fost adus la Sibiu în anul 2019, pe când avea opt ani. Statistic, un asemenea animal poate să trăiască 20 de ani, spune Liviu Todescu.

Clima de la Sibiu îi prieşte leopardului de Amur, căruia se pare că îi place mai mult iarna decât vara, fiind obişnuit cu temperaturile joase. "Chiar e bine pentru el, pentru că zona în care stă e chiar o zonă friguroasă. Cred că îi place mai mult iarna decât vara", precizează veterinarul sibian.

Confundat adesea cu jaguarul, leopardul de Amur este activ mai mult dimineaţa sau după-amiaza, lucru important de ştiut pentru vizitatorii care îşi doresc să-l vadă în mişcare.

Cunoscut şi sub numele de "leopardul de Orientul Îndepărtat", "leopardul manciurian" sau "leopardul coreean", leopardul de Amur este o subspecie a leopardului şi cea mai rară felină mare din lume, potrivit WWF. În 2022, se credea că mai există în libertate aproximativ o sută de exemplare, în toată lumea.

Leoparzii de Amur sunt importanţi din punct de vedere ecologic. Fiind animale de pradă, ei joacă un rol important în menţinerea unui echilibru sănătos al speciilor în habitatul lor. Acest lucru influenţează starea pădurii şi a ecosistemului, care oferă faunei sălbatice şi oamenilor mâncare, apă dulce şi multe alte resurse. De conservarea habitatului leopardului de Amur beneficiază, de asemenea, şi alte animale, cum ar fi tigrii de Amur sau căprioarele. Ei sunt vânaţi pentru blana lor deosebită, cu pete, şi în plus sunt ameninţaţi cu pierderea habitatului, întâmpinând probleme în a-şi procura prada - căprioare, căprioare sika şi iepuri de câmp. Pentru ca leopardul de Amur să supravieţuiască, acesta trebuie să repopuleze fostul său areal de răspândire, iar pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie mai întâi să crească numărul exemplarelor din speciile cu care acesta se hrăneşte.

Leopardul de Amur este un animal solitar. Această felină cu o greutate între 32 şi 48 de kilograme poate atinge viteza de 60 de km/h şi poate sări şase metri în plan orizontal şi trei metri în plan vertical. După ce se satură, leopardul de Amur îşi ascunde restul de pradă pe crengile înalte ale copacilor, pentru a nu-i fi luată de alte animale de pradă. Se spune că leoparzii de Amur sunt cei mai buni pânditori ai prăzii şi cei mai abili căţărători dintre felinele mari, iar puterea lor imensă le permite să vâneze o pradă cu o greutate de până la 10 ori mai mare decât propria lor greutate.

Chiar dacă de cele mai multe ori leoparzii de Amur sunt animale tăcute, uneori aceştia emit sunete răguşite pentru a-şi semnala prezenţa sau a-şi delimita teritoriul. Leoparzii de Amur au o blană mai pală comparativ cu alte specii de leoparzi, cu pete mari, de culoare închisă, situate la distanţă unele de altele.

Leoparzii de Amur nasc între unu şi patru pui, care sunt înţărcaţi la vârsta de trei luni. Unii masculi rămân cu femelele şi după împerechere şi le ajută la creşterea puilor, care îşi părăsesc mamele în jurul vârstei de un an şi jumătate - doi ani. Leoparzii de Amur trăiesc în medie 10-15 ani în sălbăticie şi până la 20 de ani în captivitate, potrivit WWF.

SURSA: Agerpres