
Exemplu concret din Miroslava – Cât de eficiente sunt panourile solare montate pe propriile locuinţe? Sfaturile unui prosumator

“Ziarul de Iaşi” a consultat o persoană care locuieşte în Miroslava şi în primăvară şi-a instalat un sistem de panouri solare. Bărbatul ne-a dat detalii concrete despre investiţie, consum şi perioada în care se amortizează. În plus, a oferit şi câteva sfaturi practice celor care sunt interesaţi să apeleze la surse alternative de producţie a energiei electrice.
Odată cu creşterea preţurilor la energia electrică, tot mai mulţi ieşeni îşi instalează panouri solare, în încercarea de a reduce valoarea facturilor. Chiar dacă unii vor să îşi asigure doar producţia care să le acopere consumul propriu, faptul că ar putea şi să vândă în reţea o parte din energia produsă, adică să devină prosumatori, le stârneşte şi mai mult interesul. Suma care trebuie scoasă din buzunar pentru o astfel de investiţie variază de la un furnizor la altul, în funcţie de calitatea modulelor solare, consumul mediu de energie, dar şi de sistemul ales. Valoarea investiţiei este amortizată în circa 10 ani în condiţiile în care preţurile rămân aproximativ la acelaşi nivel.
7.000 de euro cu tot cu dosarul de prosumator
Spre exemplu, ieşeanul A.L., din Miroslva, care şi-a montat în luna iunie a acestui an panouri fotovoltaice, a spus pentru „Ziarul de Iaşi” că a plătit aproape 7.000 de euro pe sistem, bani din bugetul propriu, iar după un calcul pe care bărbatul l-a făcut, ar urma să-şi amortizeze investiţia în 7 ani. În luna mai, când bărnbatul prospecta piaţa, ofertele furnizorilor variau între 1.050 – 1.246 de euro/ kWh instalat, ofertele incluzând instalaţia cu toate accesoriile, montaj şi dosarul de prosumator.
40% mai puţin iarna
La o casă de 107 mp, duplex, cu o curte restrânsă, A.L. a fost nevoit să achiziţioneze cu 20% mai multe panouri pentru a compensa pierderile din cauza orientării casei (est-vest) şi înclinaţiei acoperişului (20 grade). El dispune de 12 panouri orientate spre vest şi 6 panouri orientate spre est, panourile având o capacitate de 400 w, conectate la un invertor de 6 kw. Înainte să îşi monteze sistemul, consumul lunar al ieşeanului varia între 350 – 400 kWh, facturile ajungând şi la peste 400 de lei pe lună. Acum, plăteşte şi cu aproape 70% mai puţin în lunile de vară şi cu circa 40% în puţin în cele de toamnă şi iarnă.
Panourile au nevoie de spălare
De când şi-a montat sistemul, adică în aproape jumătate de an, el a economisit aproximativ 1.400 de lei. Chiar dacă montarea de panouri solare este o investiţie cu numeroase avantaje, trebuie luate în calcul şi alte aspecte. „Printre dezavantaje ar fi mentenanţa panourilor solare, acestea având nevoie de spălare ocazională întrucât depunerea prafului le fac mai puţin eficiente. De asemenea, să nu uităm că eficienţa panourilor solare depinde de condiţiile meteo şi de anotimp, vara se produce mai multă energie, toamna şi iarna mai puţin. Nu în ultimul rând, investiţia este una destul de costisitoare. Dar, per total, eu sunt foarte mulţumit de alegerea făcută”, ne-a spus A.L.
Cât a produs şi cât a luat din reţea în ultimele luni
Atunci când în locuinţă consumul de energie electrică este mai mare decât produce sistemul sau nu este suficient soare, diferenţa este acoperită din reţea. Pentru fiecare kw de energie consumată din reţea, ieşeanul a plătit 0,75 lei, iar pentru fiecare kw produs de panourile solare şi livrat în reţea a primit 0,25 lei. Însă aceste tarife diferă de la un furnizor la altul şi perioada în care s-a încheiat contractul.
Concret, în luna iulie, A.L. a avut un consum de 383 kWh, din care 206 kWh i-a luat din panourile solare, iar diferenţa din reţea, atunci când sistemul propriu nu a produs, fiind o instalaţie fără acumulatori (on grid). Producţia panourilor pe luna iulie a fost de 1.132 kWh, din care el a consumat 264 kWh, iar restul i-a pompat în reţea. Pe luna august, producţia panourilor a fost de 895 kWh, consumul de energie al ieşeanului fiind de 347 kWh, 209 kWh luându-i de la panouri, iar 138 kWh din reţea. Restul de 686 kWh i-a vărsat în reţea.
Pe de altă parte, în luna octombrie, panourile au produs 571 kWh. Consumul propriu a fost de 372 kWh, 161 kWh i-a luat de la panouri, iar 211 kWh din reţea. Diferenţa de 410 kWh i-a pompat în reţea. De remarcat că în unele luni, producţia panourilor solare este mai mare faţă de consum, dar totuşi bărbatul a fost nevoit să achiziţioneze energie din exterior. Asta s-a întâmplat pentru că nu are o baterie care să înmagazineze energia produsă suplimentar faţă de nevoile sale, iar în unele zile producţia nu este suficientă.
Ce sfaturi oferă ieşeanul celor interesaţi
Ce sfaturi ar da A.L. celor interesaţi de instalarea panourilor solare? „În primul rând, să vadă cât au consumat în ultimele 12 luni, pe fiecare lună în parte. În felul acesta vor determina câtă energie trebuie să producă panourile pe oră pentru a alimenta consumatorii din casă şi vor şti, astfel, spre ce sistem trebuie să se îndrepte. În al doilea rând, să analizeze unde pot monta panourile, pe acoperiş sau pe sol pe cadru de fier, cu înclinaţie variabilă sau nu. Apoi să facă simulări cu poziţia exactă, orientarea şi înclinaţia panourilor pe diverse site-uri, cum ar fi https://re.jrc.ec.europa.eu (de la Comisia Europeană) pentru a vedea cât mai exact cât ar produce, întrucât eu când am cerut oferta am primit estimarea făcută pentru o poziţie ideală de sud la înclinaţie de 35 grade şi panouri de 7.2 kw cât am cerut în ofertare, fiind departe de realitate estimarea făcută în ofertă. De asemenea, să ţină cont că vara sunt mai multe ore de soare decât iarna. Să pună datele de mai sus pe hârtie sau excel şi, în funcţie de tarifele pe care le practică furnizorul, se poate vedea cât de mult rentează pentru el/ei o astfel de investiţie”, a precizat ieşeanul.
Implicaţia statului tinde spre zero
Deşi reprezentanţii Agenţiei Fondului de Mediu spuneau că o nouă sesiune a Programului „Casa Verde Fotovoltaice” va debuta în a doua jumătate a anului 2022, ghidul pentru această sesiune nu a fost nici acum publicat. În cadrul Programului, statul decontează persoanelor fizice care îşi montează panouri fotovoltaice suma de 20.000 de lei.
Ce este un prosumator?
Un prosumator este un client final al unui furnizor de energie electrică care deţine şi el instalaţii de producţie a acesteia, dar nu mai mari de 27 de KW. Acesta foloseşte instalaţiile atât pentru consumul propriu, cât şi pentru a livra energie în reţeau publică, când îI prisoseşte, la un preţ prestabilit. Când instalaţia sa produce mai puţin faţă de nevoile sale, atunci el va cumpăra energie din sistem la un preţ stabilit printr-un contract cu o companie furnizoare.
Paşii necesari pentru a trece la calitatea de prosumatori sunt următorii:
- Inştiinţarea autorităţilor şi stabilirea soluţiei de racordare
- Obţinerea avizului tehnic de racordare
- Obţinerea contractelor de racordare şi de execuţie
- Obţinerea contractului de vânzare-cumpărare a energiei
Documentele necesare sunt următoarele:
- Studiu elaborat de distribuitor (un original şi un exemplar)
- Proiect electric avizat de către distribuitor care va fi elaborat de către un electrician autorizat ANRE
Pot să devină prosumatori şi persoanele juridice (firmele), dar cu condiţia ca această activitate să nu devină principalul obiect de activitate.
Publicitate și alte recomandări video