anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

duminica, 03.07.2022

Exemplu de primar: A lucrat şapte ani fără leafă. La sfârşitul mandatului, el a donat bani pentru construirea unui spital

GALERIE
Anton CincuAnton Cincu 1
  • Anton Cincu
  • Anton Cincu 1
- +

Provenit dintr-o familie boierească ajunsă în Moldova de prin părţile Sibiului, Anton Cincu a fost primul primar ales al Tecuciului, în anul 1864. A construit două spitale, şosele şi numeroase clădiri. El este cel care i-a convins pe tecuceni să nu-şi mai facă locuinţe din lemn, ci din cărămidă. Pe parcursul mandatului nu a acceptat să fie plătit în vreun fel pentru munca lui, ba chiar a donat bani şi două moşii oraşului, scrie adevarul.ro

Anton Cincu, unul dintre cei mai iluştri reformatori ai administraţiei publice româneşti, dar şi un filantrop fără seamăn,  s-a născut în 8 noiembrie 1831 în oraşul Tecuci, într-o familie boierească destul de controversată.

Istoria neamului său s-a scris, oarecum bizar, în mai multe feluri, deseori presărată cu hiperbole paralele cu realitatea, dar şi cu răutăţi al căror sens cu greu mai poate fi priceput acum, la mai bine de 120 de ani de moartea sa.

Potrivit istoricului Ion T. Sion, care citează mai multe surse autentice, demne de toată încrederea, istoria neamului Cincu a fost „coafată” de un autor anonim care scoate, în 1931 (la împlinirea a un secol de la naşterea lui Cincu), o broşură în care se fac numeroase afirmaţii vădit false.

De altfel, în urmă cu circa un deceniu, Ion T. Sion a demontat sistematic teoria conform căreia familia Cincu este o veche familie boierească moldovenească, arătând că apare în registrele oficiale de-abia pe la 1831 şi că, de fapt, neamul lui ar proveni din zona Sibiu, unde figurau ca zarafi şi negustori.

În fine, dincolo de  această controversă destinată mai ales specialiştilor, trebuie să spunem că povestea lui Anton Cincu este una cu totul specială, căci aveam de-a face cu primul primar ales al urbei Tecuciului, care a lăsat în urmă lucruri la care edilii din vremurile nostre nici măcar nu au cum să viseze.

TRADIŢIA MEDICALĂ A NEAMULUI CINCU, ADEVĂR SAU LEGENDĂ?

Se pare că mama viitorului primar reformator al Tecuciului, serdăreasa Smaranda Corban (căsătorită Cincu), era supranumită „doftoroaia” pentru bunătatea şi priceperea cu care îşi îngrijea semenii. „Era căutată şi de bolnavi din alte zone ale ţării. L-a tratat chiar pe Domnitorul Alexandru Ioan Cuza”, scrie profesorul şi istoricul tecucean Doru Paraşcan.

Chiar dacă originea boierească a Smarandei nu poate fi contestată (neamul Corbanilor are o istorie îndelungată în susdul Moldovei), profesorul Ion T. Sion consideră, analizând documentele acelor vremuri, că veleităţile medicale ale boieroaicei sunt mult exagerate.

Sion arată (menţionând ca sursă Arhivele Naţionale Iaşi, fond jud. Tecuci, dosar nr. 10/1835) că boierimea tecuceană apela la medici angajaţi prin contract, precum un anume Ioachim Gropschat care ,,la anul 1834 s-au legat prin contract cu triisprezăci boieri din târgul Tecuciului şi Nicoreştii a li fi doftor pi vremi de trii ani de zile’’ în schimbul sumei de 1000 lei, plata urmând să se facă in rate de ,,câte 120 galbini pi fişticari”.

Chiar şi aşa, activitatea cartabilă a Smarandei Cincu nu poate fi contestată, căci există dovezi că ea ar fi înfiinţat, la 1845, pe cheltuiala ei, o bolniţă, care era la acea vreme singura instituţie medicală din judeţul Tecuci. Angajează doi medici, ale căror salarii le suportă în întregime, iar în 1857 cumpără câteva case şi extinde totul la nivel de spital, pe care îl finanţează şi îl administrează.

Soţii Smaranda şi Tudoran Cincu au cinci copii, însă trei dintre aceştia mor la vârste fragede. Ajung la maturitate doar doi: Anton şi Caterina. Aceasta din urmă avea să ajungă secretara caimacanului Vogoridi, însă moare inexplicabil la vârsta de doar 18 ani, iar Anton rămâne singurul descendent la familiei.

Primeşte o educaţie aleasă, fiind iniţiat în mai multe limbi străine, în economie, administraţie şi agronomie. Se căsătoreşte cu Sultana Nistor, fiica unei familii boiereşti care avea moşii întinse în părţile Adjudului, dar şi la Panciu şi Soveja. Au împreună zece copii, însă numai şase ajung la vârsta maturităţii. Erau vremuri în care bolile făceau ravagii în aceste părţi de lume, de aici, probabil, şi aplecarea familiei Cincu spre edificii medicale.

DEPUTAT LA 25 DE ANI, PRIMAR LA 33

În anul 1856, Anton Cincu se decide să intre în politică. Avea 25 de ani şi planuri mari. Este trimisul judeţului Tecuci în Cameră, apoi în Senat, unde se face repede remarcat prin pledoariile entuziaste pentru ca stăpânitorii ţării să se implice în realizarea unui sistem sanitar la care să aibă acces întreaga populaţie.

În 1864, la doar 33 de ani, devine primul primar ales al oraşului Tecuci. Până atunci, şeful administraţiei (eforul)  era desemnat de cârmuitori, iar cele patru mandate ale lui Anton Cincu (este reales în 1866, 1868 şi 1871)  sunt considerate fundamentale pentru istoria oraşului moldav.

FOTO și textul integral, pe adevarul.ro

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Efectul mediatic David Popovici

Nicolae GRECU

Efectul mediatic David Popovici

Banii, decoraţiile şi capra vecinilor sunt subiectele la modă după performanţa tânărului înotător.

opinii

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (V)

Eugen MUNTEANU

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (V)

În ultimul foileton al seriei, autorul sintetizează efectele acţiunii curentului latinist din Transilvania asupra configurării conştiinţei identitare româneşti, în special în chestiunile de fixare a normelor limbii literare şi ale ortografiei româneşti moderne.

Crize, amăgiri şi limpeziri

pr. Constantin STURZU

Crize, amăgiri şi limpeziri

Între cei 12 ucenici mai apropiaţi, Mântuitorul a ales şi pe doi care aveau să comită acte de trădare cumplite: este vorba despre Iuda, cel care L-a vândut, şi despre Petru (Chefa), cel care s-a lepădat de trei ori de El, în mod public. Nu ştia Domnul pe cine alege? 

Marele plan urbanistic zonal

arh. Ionel OANCEA

Marele plan urbanistic zonal

Urbanismul este un instrument de planificare spaţială în scopul armonizării funcţiunilor vitale ale oraşului astfel încât forma, imaginea de ansamblu, să povestească despre frumuseţea comunităţii. Ideile urbanistice s-au născut o dată cu locuirea. Astăzi oraşul este un organism atât de complex, de sensibil, încât urbanismul ca disciplină de sinteză trebuie să fie o activitate permanentă, altfel apar fracturile, sincopele în evoluţia spaţiului cu efecte similare bolilor greu vindecabile.

pulspulspuls

Semnificaţii şi coincidenţe stranii legate de disputa mitropoliilor actuale şi viitoare

Semnificaţii şi coincidenţe stranii legate de disputa mitropoliilor actuale şi viitoare

Pentru că ieri am auzit că ne-au cam probozit olecuţă, amical, unele feţe bisericeşti din zona mitropoliei, pe motiv că n-ar fi Fluturelul bocovinean pe atât de isteţ şi influent pe cât ar vrea să pară în lumea asta preoţească, şi că elucubraţiunile alea ale lui cu mitropolie la Suceava n-ar trebui luate prea în serios, ei bine, pentru asta am zis că musai să mai venim cu ceva amănunte pe care unii prelaţi de la Iaşi, fie cu iertare, par a nu le fi sesizat. 

Caricatura zilei

Retragere din Insula Serpilor

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.