anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Expatriaţii

GALERIE
codrin liviu cutitaru
  • codrin liviu cutitaru
- +

Hemon este un prozator de mare forţă care, pe lângă indiscutabilul talent literar, deţine şi un bagaj cultural, psiho-emoţional mai corect spus, excepţional. Privit în sine, acesta se dovedeşte capabil, de unul singur, mai ales în condiţiile vieţii autorului într-o civilizaţie străină, să deschidă calea către capodoperă.

În 1992, tânărul bosniac (provenit dintr-un tată ucrainean şi o mamă sârboaică), absolvent al Universităţii din Sarajevo, Aleksandar Hemon, se afla, ca turist, în Statele Unite. Izbucnirea războiului iugoslav îl determină să ia o decizie crucială: aceea de a nu se mai întoarce acasă. Un caz precum multe altele, la prima vedere, din vremea respectivă. Totuşi, specificitatea lui Hemon venea din faptul că el era un scriitor în plină afirmare, al fostei Iugoslavii. Publicase mai multe povestiri şi fusese bine primit de critica locală. Expatrierea însemna fie renunţarea la scris, fie trecerea la scrisul în limba engleză. Prozatorul a mers, curajos, pe cea de-a doua variantă, ajungând, în trei decenii de activitate literară (pe parcursul cărora a fost comparat, absolut justificat, cu Joseph Conrad), în postura unui autor american respectabil (cu volume apărute la edituri mari, nominalizat sau laureat al unor premii prestigioase, bursier literar al Fundaţiei MacArthur, în 2004, sub auspiciile programului simbolic intitulat „the genius grant”). Aleksandar Hemon s-a impus categoric într-o zonă unde puţini emigranţi reuşesc să o facă.

Ruperea de cultura-matcă a lăsat însă urme semnificative în psihologia creatoare a autorului. Cărţile sale de proză scurtă ori lungă sunt fundamental autobiografice, sondând, subtil, drama exilului şi, implicit, pe cea a alienării culturale. Culegerile de povestiri, The Question of Bruno/ Întrebarea lui Bruno (2000) şi Love and Obstacles/ Dragoste şi obstacole (2009), creionează profiluri de emigranţi traumatizaţi, în diverse forme, de înstrăinarea mentalitară. În Întrebarea lui Bruno, apare alter ego-ul ficţional al lui Hemon, Jozef Pronek, reluat în primul său roman - Nowhere Man (2002)/ Omul de nicăieri (2010) -, tot o parabolă a expatrierii. În sfârşit, cel de-al doilea roman al scriitorului (tradus şi în limba română de Dan Sociu), The Lazarus Project (2008)/ Proiectul Lazarus (2011), investeşte problema exilului cu noi sensuri estetice. Prozatorul se inspiră dintr-un episod istoric real, petrecut în Chicago (unde locuieşte, de altfel, el însuşi). În 1908, Lazarus Averbuch, un evreu emigrant (din Basarabia), de 19 ani, bate, dis-de-dimineaţă, la uşa şefului poliţiei din oraş. Motivul vizitei a rămas necunoscut, dar se pare că Lazarus ar fi avut o scrisoare pentru poliţist. Shippy (comandantul în discuţie) a reacţionat violent, întrucât l-a bănuit pe Averbuch a fi anarhist (din cauza trăsăturilor şi uniformei de lucru). Înainte de a-i da şansa unei explicaţii, l-a împuşcat pe tânăr cu arma din dotare.

Incidentul a împărţit metropola în două: apărătorii lui Shippy au susţinut intenţiile criminale ale „anarhistului” Lazarus, denunţătorii xenofobiei, dimpotrivă, l-au acuzat pe Shippy de asasinat rasial, considerându-l pe Averbuch martir. În 2008, la un secol de la întâmplare, scriitorul bosniac-american Vladimir Brik (alt „dublu” narativ al lui Hemon) obţine o bursă literară pentru a studia cazul şi a-i dedica un roman. Pleacă, alături de un vechi prieten, şi el emigrant bosniac în America, fotograful Ahmed Rora (bazat pe amicul real al lui Hemon, Velibor Božovič, ale cărui poze însoţesc volumul la care mă refer), în Europa de Est (Ucraina, Bosnia, România, Moldova), pentru a recompune traseul cultural al lui Averbuch. În paralel e reconstruită tipologic şi Olga - sora lui Lazarus - singura care, după uciderea fratelui, deşi hărţuită de autorităţi, a încercat să elucideze enigma. Voiajul celor doi prieteni îl foloseşte, de fapt, pe expatriatul estic Averbuch, din 1908, ca pretext al unei incursiuni autoscopice a altor doi expatriaţi răsăriteni, din 2008 de data aceasta. Ei încearcă să-şi găsească astfel identitatea pierdută, dar, în schimb, decoperă o lume sordidă, neinteligibilă, alienată cultural la rândul său.

Hemon este un prozator de mare forţă care, pe lângă indiscutabilul talent literar, deţine şi un bagaj cultural, psiho-emoţional mai corect spus, excepţional. Privit în sine, acesta se dovedeşte capabil, de unul singur, mai ales în condiţiile vieţii autorului într-o civilizaţie străină, să deschidă calea către capodoperă.

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ucraina, Taiwanul şi Amnesty International (I)

Alexandru LĂZESCU

Ucraina, Taiwanul şi Amnesty International (I)

Percepţiile eronate privind riscurile şi oportunităţile au avut adesea consecinţe catastrofale în istorie; decizia Chinei privind o invazie a Taiwanului va fi influenţată şi de percepţia privind consistenţa răspunsului Occidentului faţă de agresiunea Rusiei.

opinii

Slavă lui Rabelais

Nichita DANILOV

Slavă lui Rabelais

Vom intra într-o epocă în care resursele de materii vor conta la fel de mult ca şi tehnologia. Epoca energiei ieftine, după cum spunea un comisar european, a luat sfârşit. Epoca revendicărilor abia a început.

Ţara asta-i un miracol

Michael ASTNER

Ţara asta-i un miracol

Nu ştiu de ce, dar parcă-n România guvernanţii par să exclame cu toţii (în gândul lor): Păi, unde-am ajunge dacă tot poporul ar putea să se ducă fără probleme dintr-o parte în alta, pe autostrăzi şi drumuri expres şi drumuri naţionale modernizate şi decongestionate de existenţa autostrăzilor şi drumurilor expres?!

(Re)denumiri anapoda ale unor instituții de învățământ (V)

Eugen MUNTEANU

(Re)denumiri anapoda ale unor instituții de învățământ (V)

Nu este exclus ca timpul și uzul să valideze și să impună aceste formule denominative noi, dar, deocamdată, cel puțin pentru persoanele cu o educație umanistă solidă, impresia de improvizație și oportunism persistă.

pulspulspuls

Cum au fost arvunite locurile AUR de la Iaşi pentru viitoarea legislatură a Parlamentului

Cum au fost arvunite locurile AUR de la Iaşi pentru viitoarea legislatură a Parlamentului

Discuţiile de la Şcoala politică de vară de pe Bahlui, care s-a ţinut în aceste zile pe terasa unei berării boeme din târg, ar fi continuat la nesfârşit pe tema imposibilei şi, totuşi, foarte probabilei, coaliţii dintre liberali şi userişti, dacă cineva nu ar fi adus în discuţie, nu se ştie cu ce intenţii, problema vizitei în oraşul nostru a lui George Simion, liderul partidului AUR. 

Caricatura zilei

Vreme de neplajă

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.