marti, 19.03.2024
Hemon este un prozator de mare forţă care, pe lângă indiscutabilul talent literar, deţine şi un bagaj cultural, psiho-emoţional mai corect spus, excepţional. Privit în sine, acesta se dovedeşte capabil, de unul singur, mai ales în condiţiile vieţii autorului într-o civilizaţie străină, să deschidă calea către capodoperă.
În 1992, tânărul bosniac (provenit dintr-un tată ucrainean şi o mamă sârboaică), absolvent al Universităţii din Sarajevo, Aleksandar Hemon, se afla, ca turist, în Statele Unite. Izbucnirea războiului iugoslav îl determină să ia o decizie crucială: aceea de a nu se mai întoarce acasă. Un caz precum multe altele, la prima vedere, din vremea respectivă. Totuşi, specificitatea lui Hemon venea din faptul că el era un scriitor în plină afirmare, al fostei Iugoslavii. Publicase mai multe povestiri şi fusese bine primit de critica locală. Expatrierea însemna fie renunţarea la scris, fie trecerea la scrisul în limba engleză. Prozatorul a mers, curajos, pe cea de-a doua variantă, ajungând, în trei decenii de activitate literară (pe parcursul cărora a fost comparat, absolut justificat, cu Joseph Conrad), în postura unui autor american respectabil (cu volume apărute la edituri mari, nominalizat sau laureat al unor premii prestigioase, bursier literar al Fundaţiei MacArthur, în 2004, sub auspiciile programului simbolic intitulat „the genius grant”). Aleksandar Hemon s-a impus categoric într-o zonă unde puţini emigranţi reuşesc să o facă.
Ruperea de cultura-matcă a lăsat însă urme semnificative în psihologia creatoare a autorului. Cărţile sale de proză scurtă ori lungă sunt fundamental autobiografice, sondând, subtil, drama exilului şi, implicit, pe cea a alienării culturale. Culegerile de povestiri, The Question of Bruno/ Întrebarea lui Bruno (2000) şi Love and Obstacles/ Dragoste şi obstacole (2009), creionează profiluri de emigranţi traumatizaţi, în diverse forme, de înstrăinarea mentalitară. În Întrebarea lui Bruno, apare alter ego-ul ficţional al lui Hemon, Jozef Pronek, reluat în primul său roman - Nowhere Man (2002)/ Omul de nicăieri (2010) -, tot o parabolă a expatrierii. În sfârşit, cel de-al doilea roman al scriitorului (tradus şi în limba română de Dan Sociu), The Lazarus Project (2008)/ Proiectul Lazarus (2011), investeşte problema exilului cu noi sensuri estetice. Prozatorul se inspiră dintr-un episod istoric real, petrecut în Chicago (unde locuieşte, de altfel, el însuşi). În 1908, Lazarus Averbuch, un evreu emigrant (din Basarabia), de 19 ani, bate, dis-de-dimineaţă, la uşa şefului poliţiei din oraş. Motivul vizitei a rămas necunoscut, dar se pare că Lazarus ar fi avut o scrisoare pentru poliţist. Shippy (comandantul în discuţie) a reacţionat violent, întrucât l-a bănuit pe Averbuch a fi anarhist (din cauza trăsăturilor şi uniformei de lucru). Înainte de a-i da şansa unei explicaţii, l-a împuşcat pe tânăr cu arma din dotare.
Incidentul a împărţit metropola în două: apărătorii lui Shippy au susţinut intenţiile criminale ale „anarhistului” Lazarus, denunţătorii xenofobiei, dimpotrivă, l-au acuzat pe Shippy de asasinat rasial, considerându-l pe Averbuch martir. În 2008, la un secol de la întâmplare, scriitorul bosniac-american Vladimir Brik (alt „dublu” narativ al lui Hemon) obţine o bursă literară pentru a studia cazul şi a-i dedica un roman. Pleacă, alături de un vechi prieten, şi el emigrant bosniac în America, fotograful Ahmed Rora (bazat pe amicul real al lui Hemon, Velibor Božovič, ale cărui poze însoţesc volumul la care mă refer), în Europa de Est (Ucraina, Bosnia, România, Moldova), pentru a recompune traseul cultural al lui Averbuch. În paralel e reconstruită tipologic şi Olga - sora lui Lazarus - singura care, după uciderea fratelui, deşi hărţuită de autorităţi, a încercat să elucideze enigma. Voiajul celor doi prieteni îl foloseşte, de fapt, pe expatriatul estic Averbuch, din 1908, ca pretext al unei incursiuni autoscopice a altor doi expatriaţi răsăriteni, din 2008 de data aceasta. Ei încearcă să-şi găsească astfel identitatea pierdută, dar, în schimb, decoperă o lume sordidă, neinteligibilă, alienată cultural la rândul său.
Hemon este un prozator de mare forţă care, pe lângă indiscutabilul talent literar, deţine şi un bagaj cultural, psiho-emoţional mai corect spus, excepţional. Privit în sine, acesta se dovedeşte capabil, de unul singur, mai ales în condiţiile vieţii autorului într-o civilizaţie străină, să deschidă calea către capodoperă.
Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Energia solară și cea eoliană nu sunt gratis. Un expert explică de ce
”Dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim de război”, pledează Charles Michel într-un editorial
Fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, adus în România din Germania
Riscul unui război nuclear se află la ”cel mai înalt nivel” de zeci de ani, avertizează Guterres
O companie cu afaceri de 155 milioane euro în 2023 vrea să deschidă un magazin la Iași
Un nou hotel, de 4 stele, va fi construit la Iași, în Păcurari. Încep lucrările anul acesta?
Ministrul Mediului: În România, la fabrica Ford, se va produce curând primul autoturism electric
Cârnaţii din topor vor fi protejaţi în UE. Urmează ”Carnea afumată la garniţă din Vâlcea”
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi? Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |