Experiment revoluționar: păstrăvul curcubeu se adaptează la apa sărată din Marea Neagră și devine mult mai gustos. Ce spune un cunoscut ihtiolog

„Este un păstrăv care nu aparține faunei noastre. Este adus, crescut în crescătorii, pentru că el crește mult mai repede și economic este mult mai rentabil decât păstrăvul indigen, care crește mult mai încet. E un pește de consum, pe care noi îl consumăm ca orice alt animal care este în sistem din acesta intensiv, cum sunt de exemplu cei de la «Agricola» din Bacău, care au toate fermele de creștere a puilor. Vrea să semene, dar știți, nu seamănă. Asta nu înseamnă că nu este valoros. În general se merge pe specii care aduc plus valoare economică, să zicem: păstrăvul curcubeu, fântânelul sau alte specii care sunt crescute în acvacultură, chiar și crapul”, a declarat conf. univ. dr. Dorel Ureche, specialist ihtiolog în cadrul Universității din Bacău, pentru „Ziarul de Iași”.

• Citește și: Cum se vede din Moldova veche, de la Iași, somnul uriaș capturat la Moldova Nouă, pe Dunăre. Specialiștii explică: trebuia sau nu eliberat?

Un pas important pentru acvacultura sustenabilă?

Potrivit unei postări a Ministerului Cercetării, inițiat în noiembrie 2024 cu 200 de pui de păstrăv, proiectul de cercetare a oferit deja rezultate remarcabile. Peștii s-au adaptat rapid la noul mediu, prezentând o rată de creștere de patru ori mai mare decât în apă dulce și, până în prezent, fără pierderi. Dacă acest ritm se menține, până în vara anului 2025, păstrăvii ar putea ajunge la greutăți de 2 – 2,5 kg, având o carne cu textură și gust comparabile cu cele ale somonului. Totuși, încă nu se știe cât de rentabilă va fi creșterea păstrăvilor curcubeu în Marea Neagră.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

„Raportându-ne la partea economică, financiară, trebuie să ne întrebăm dacă merită. E o creștere constantă și economică? Adică dacă eu am băgat un leu, ar trebui să scot măcar doi lei, ca să fiu și economic. De exemplu, la păstrăvul nostru este pur și simplu pierdere, dacă e să crești păstrăv indigen. Crește greu, carnea este mai bună pentru cunoscători, având în vedere că în mod normal noi suntem obișnuiți cu acest păstrăv curcubeu și alt păstrăv nu știm. Cei care au posibilitatea și consumă și păstrăv indigen, știu diferența. Și atunci, ei vor vedea mai mult ca sigur consumul pe care îl vor avea, economic. Dacă investiția se merită sau nu. Acvacultura înseamnă în final un business care să te scoată pe plus, nu pe minus”, a adăugat profesorul.

O alternativă viabilă la speciile tradiționale

În cazul în care acest experiment ar funcționa până la capăt, ar putea revoluționa piscicultura în zona litoralului românesc, oferind o alternativă viabilă la speciile tradiționale și valorificând resursele Mării Negre într-un mod sustenabil. Astfel, următoarea perioadă va fi esențială pentru monitorizarea dezvoltării și sănătății peștilor, iar rezultatele finale vor decide dacă păstrăvul de Marea Neagră va deveni sau nu un context economic.

„Depinde de experimentele pe care le fac cei de acolo. E important să crești într-o apă salină, mai puțin salină, cu o apă mai caldă, mai rece, aici contează foarte mult. Dacă avem optimul pentru creștere, atunci e în regulă, doar că în natură acel optim nu se realizează întotdeauna. Cum e acum problema frigului și zăpezii pe pomii fructiferi înfloriți. E o pierdere. Așa și aici. Condiții ideale să-i crești în Marea Neagră…eu știu, e mai complicat…mai durează. De aceea, creșterile acestea au loc în general prin lacurile de acumulare montane sau păstrăvarii montane”, a conchis acesta.

Publicitate și alte recomandări video