„Depinde de structura solicitărilor, adică de la cine vin mai multe probe. Vin mai multe probe de la persoane simptomatice, mă refer la pacienți, medici sau cele care sunt cuprinse în categoriile care sunt menționate de Institutul de Sănătate Publică, sau vin mai multe probe de la pacienți care se află deja internați. E o chestiune legată și de omogenitatea solicitării și mai este un aspect, pe unii i-am deranjat cu această afirmație, dar ea este reală, depinde foarte mult dacă în anumite județe se prelevează probe de la cine trebuie”, a spus Alexandru Rafila.

„Sunt județe, nu mai vreau să le nominalizez, care trimit câteva probe într-o zi. E puțin probabil să credem că pacienții sau personalul medical nu prezintă persoane simptomatice în rândul lor, atunci sigur că și rezultatele sunt pe măsură. Această structură a solicitării probelor în fiecare zi este cea care generează fluctuații”, a adăugat el.

Expertul a mai spus că „mai există o fluctuație, care este până la urmă de înțeles”.

„În general duminica se lucrează mai puține probe decât în timpul săptămânii și de aceea lunea este o zi de raportare cu număr mai mic de cazuri. Dar chiar dacă sunt în dinți de fierăstrău, o tendință se face foarte ușor, o să vedem că noi ne aflăm pe o zonă de platou, în jur de 300-350 de cazuri zilnic și această tendință durează de vreo două-trei săptămâni, nu este o chestiune îngrijorătoare”, a spus Rafila.

„Noi am fost îngrijorați și încă mai suntem câteva zile să nu vedem o explozie a numărului de cazuri datorată intensificării activității din perioada de Paște. Însă, constatăm că în perioada de Paște nu au fost chiar așa multe interacțiuni și dovada este reprezentantă de aceste cazuri care sunt oarecum stabilizate. Dar să vedem ce se întâmplă în perioada următoare, pentru că după anunțul președintelui privind relaxarea posibilă din data de 15 mai, mie mi s-a părut că a făcut precizări destul de clare, lumea a considerat că lucrurile au reintrat în normal dinainte de 15 mai”, a completat el.

„Până la urmă, data de 15 mai e o convenție, care marchează de fapt încheierea celei de-a doua perioade a stării de urgență, iar anumite măsuri eventual de relaxare trebuie luate și punctual. Dacă avem un focar la Suceava, cu aproape 3.000 de cazuri, nu putem să avem același tip de abordare față de un județ precum Harghita, unde avem 20 de cazuri. E clar că abordarea trebuie să fie diferită”, a spus reprezentantul OMS în România.

digi24.ro