Extinderea domeniului de control

Bulov și Bulova

Bulova, am văzut o reclamă prin am uitat care turneu de tenis din Australia. A, da, la Brisbane. Reclama cu match-time-ul. Na, poftim, mi-am zis, Bulă în varianta feminină slavizată.

Aflu apoi de pe net că e vorba, desigur, de o marcă de ceasuri. Dar numele vine de la fondatorul Joseph Bulova (1852-1935), originar din Boemia, care a produs la New York ceasuri de mână cu mecanisme elvețiene montate în carcase de producție proprie.

Interesant e că pe 1 iulie 1941, aflu de pe Wikipedia germană, a fost difuzat primul spot tv publicitar pentru un ceas Bulova (n-am înțeles dacă fost primul pentru un ceas ori primul pentru un ceas marca Bulova). Postul tv din New York a arătat timp de un minut un ceas marca Bulova! Bănuiesc că ceasul mergea…

Rația de aberație

Băi, deci nemții de la Tagesthemen (ARD) au blurat fața ăluia de-a făcut măcelul de la New Orleans!? Halal! Dar lasă că nici cu ai noștri nu mi-e rușine, când îți spun că „Atenție! Imagini care v-ar putea afecta emoțional!” Iar de văzut nu vezi nimic! Și te afectează emoțional, vorba unui prieten – citește: te enervează – doar atenționarea tâmpă, golită de sens.

Dar fățălăul ăluia măcar au dat-o, orișicât.

Apropo de blurat: zilele trecute, poftim, or blurat mâinile încătușate ale Laurei Vicol!? Oare de ce? Să nu vedem ce? Cătușele? Dacă i s-au pus cătușe, ei și soțului ei Vladimir Ciorbă, bănuiesc eu că e pură procedură: așa se face, chiar dacă nu ești încă găsit vinovat de vreo instanță judecătorească. Și atunci? Ce, să ilustrezi prezumția de nevinovăție? Zău dacă înțeleg.

Flunkyball

E un film german din 2023. L-am văzut și uitat: habar nu mai am despre ce-i vorba în el. Dar cu ceva tot am rămas: cu o replică – „Suntem ceea ce știm despre noi.” (Wir sind, was wir voneinander wissen.)

Alta acum

După secole de studii și cercetări, niște cercetători de bine or ajuns la concluzia că și alcoolul este cancerigen. Ca atare, iată că în SUA se preconizează trecerea avertismentului de rigoare pe eticheta băuturilor alcoolice.

Mda, totuși, cred că asta nu se va întâmpla sub Trump, dar parcă văd că UE va îmbrățișa cu voioșie ideea – dar stai așa, parcă a și făcut-o deja? N-am reușit să aflu exact situațiunea, pare-se că există deja trei țări în care pe etichetă se avertizează consumatorii de riscul pomenit.

Oricum, mie mi se pare o altă îngustare a libertății individului (spre binele lui și al societății, desigur) și în același timp o extindere a domeniului controlului, ca să-l parafrazez pe Houellebecq.

De altfel, încă din decembrie anul trecut Uniunea Germană a Viticulturii (Deutscher Weinbauverband) a cerut viitorului guvern (și indirect Uniunii Europene), printre altele, o Regulierungspause – o pauză de regulare, pardon, haha, de reglementare!

Ca fapt divers, UE ar face bine să extindă pauza de… regulat țările membre cu noi și noi reglementări în multe alte domenii. Nu de alta, dar parcă altele, mult mai grave sunt provocările actuale cărora trebuie să le facă față, și nu mă gândesc decât la războiul din Ucraina, la relația cu SUA, la marile probleme economice care cresc taman din cauza miilor de noi și noi directive și reglementări, directive și reglementări care scad competitivitatea țărilor UE. În campanie electorală fiind, știți ce le-a spus Friedrich Merz, candidatul CDU pentru funcția de cancelar, alegătorilor? Că anul trecut, în SUA (SUA lui Biden, încă, nota bene) s-au adoptat vreo 3000 de noi reglementări, pe când în UE ar fi fost peste 14.000!!!

I rest my case.

Apropo de alegeri

De alegerile parlamentare din Germania, mai exact, care vor avea loc duminică, 23 februarie.

Sunt așteptați la urne 60 de milioane de alegători (bine, parte din ei votează prin corespondență, motiv pentru care angajații de la Deutsche Post și-au amânat greva prin care vor să obțină o creștere a salariului).

12 milioane dintre alegători ar fi, conform sondajului săptămânal de săptămâna trecută (Deutschlandtrend, dat publicității joi) încă nehotărâți. Mulți. Un bazin electoral care ar putea produce surprize mari.

Duminică trecută, a avut loc un prim duel tv între Olaf Scholz (SPD) și Friedrich Merz (CDU, cel mai probabil viitorul cancelar). N-am văzut decât ce s-a dat la știri a doua zi, partidele celor doi considerând fiecare că a câștigat la puncte (ca la box) candidatul propriu. Oricum, CDU a urcat cu 1% în preferințe la 32%, pe când SPD a pierdut (față de săptămâna anterioară) un punct procentual, adunând 14%, la egalitate cu verzii (stabili!?), AfD menținându-se pe locul doi cu 21%.

 

Când va apărea textul acesta, va fi avut loc deja așa zisul cadrel, adică o confruntare tv în 4 (premieră în RFG!), între candidații desemnați de partidele lor pentru funcția de cancelar, deci între Merz, Scholz, Alice Weidel (AfD) și Robert Habeck (Verzi).

Altfel, sunt curios să văd ce efect va avea asupra electoratului german Conferința pentru Securitate de la München, cu speech-ul deconcertant al vicepreședintelui american JD Vance, cu refuzul său de-a se întâlni cu Scholz, cancelarul în funcție, dar cu întrevederi avute cu Merz și cu Weidel. Plus, desigur, convorbirea lui Trump cu Putin, în același context electoral german (să nu uităm că și AfDul e foarte „pacifist” și ar saluta o pacificare forțată/ dictată, peste capul Ucrainei…).

Apropo de alegere

Alegere, nu alegeri: De-ar fi să pot alege între raiul mai mare și raiul mai mic, eu unul aș alege raiul mai mic. Voi?

 

Michael Astner este poet, traducător și publicist

 

Publicitate și alte recomandări video