Săptămâna 39, ziua 270 de război
Lunea, pe la 9 jumate, îl au invitat pe psihologul Radu Leca. Azi a vorbit despre „populari”, în sensul acela pe care-l ştim din filmele americane. Şi m-a cam zgâriat pe creier felul simplist în care i-a descris pe „populari”, anume exclusiv prin ai prezenta la grămadă drept indivizi traumatizaţi încă din copilărie (lipsă de atenţie din partea părinţilor etc.), aşa că, acum, maturi fiind, fac tot ce pot ca să fie băgaţi în seamă, să devină, adică, „populari”, inclusiv lucruri reprobabile, fiind consideraţi, deci nocivi dpdv social!
Păi, nu zic că nu există genul acesta de oameni, dar nu cumva există şi persoane populare pe bune, graţie faptului că sunt carismatici, cu umorul la purtător, deştepţi fără să trebuiască să se dea deştepţi?!?
O ascultătoare de la Sf. Gheorghe, apropo de Ziua Mondială a Salutului, a deplâns faptul că „Bună!” e o salutare neterminată şi, din păcate, ar fi fost preluată „şi de ardeleni”! Mda, ce să zic, s-au stricat, care va să zică, şi ardelenii ăştia - auzi, să spună „Bună!” în loc de „Bună dimineaţa!”, „Bună ziua!” ori „Bună seara!”
În ce mă priveşte, poftim, spun şi eu adesea doar „Bună!”, dar, ce-i drept, doar când cel pe care-l salut mie cunoscut. Şi mi se pare firesc aşa.
Săptămâna 39, ziua 271 de război
Să vedeţi chestie: am luat eu de pe la Sibiu şi câteva ziare germane, iar în Karpatenrundschau (care apare joia ca supliment al ADZ - Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien) am mereu plăcerea să găsesc şi două integrame faine marca Ovidiu Şperlea! De data asta (KR din 17.11.22), în centrul atenţiei s-a aflat braşoveanul Guido Gräser (1879-1958), un personaj pitoresc, prezentat într-o mică poveste însoţitoare. Şi ce aflu din a doua integramă? Că pe finalul vieţii, şi-a petrecut adesea vremea într-un local din München care ar exista bine mersi şi azi: rezolvând integrama, am aflat, desigur, numele localului - „Klein Bukarest”!
Săptămâna 39, ziua 272 de război
Paradoxul congenialităţii: Şi doi proşti pot fi congeniali!
Alex Lancuzov, omul cu ştirile rutiere, pomeneşte de un transport agabaritic, iar eu exclam, iar, în sinea mea: mamă, ce-mi mai place cum sună cuvântul ăsta! Agabaritic!
Seară. Sună un ascultător la RRA. „Bună seara, domnule Johann! Am onoarea să vă salut!”
Ei?
De când n-am mai auzit expresia asta.
Săptămâna 39, ziua 273 de război
Nu mai ştiu în ce context mi-am amintit de zicerea unui fotbalist german, de un haz aparte, care, citez din memorie, suna cam aşa: „Vom Feeling her hatte ich ein gutes Gefühl!” Cum ar veni, din punct de vedere al feelingului, am avut un sentiment bun!
Care-i cea mai bună naţie de pe glob? Imaginaţia, oameni buni!
Săptămâna 40, ziua 274 de război
Pescuita tot de la RRA: „... mi-am luat un câine de pază şi mi l-au furat...”. Ha? Chiar aşa, chiar asta a spus omul? Oricum, sună tare de tot.
Săptămâna 40, ziua 275 de război
Mor când îi mai aud pe unii (la tv, la radio) vorbind de „oameni de bine” - credeam că sintagma e iremediabil compromisă încă din anii 1990, pe când „oamenii de bine” erau îndeobşte votanţii lui Iliescu. Dar, de, generaţiile mai tinere...
Constatare: un şoarece, am descoperit, mi-a ros cablul de la mouse! Bine că s-a oprit înainte să mi-l strice.
Săptămâna 40, ziua 276 de război
Se anunţă meciurile de la Mondialu' din Qatar. Cică azi ne aşteaptă „superduelurile” dintre Tunisia şi Australia, dintre Polonia şi Arabia Saudită! Băi, aţi înnebunit? Câteva ore mai târziu, cineva a (fost) coborât cu picioarele pe pământ şi nu s-a mai vorbit de „superdueluri”.
Săptămâna 40, ziua 277 de război
Iaca, azi urmează, da, un superduel la fotbal, între Germania şi Spania. Hai România!
Michael Astner este poet, traducător şi publicist