Falimentul City a lovit cel mai dur la DRDP Iași. Un proces de 2.000.000 lei. Are legătură cu plombarea drumurilor naționale

La începutul lui septembrie 2018, între SC Florconstruct SRL și Regionala Drumuri Naționale Iași a fost încheiat un acord cadru pe patru ani pentru efectuarea lucrărilor de întreținere curentă pe timp de vară a drumurilor de pe raza județului Botoșani. În valoare maximă de 19,9 milioane lei, contractul urma să expire pe 3 septembrie 2022. Relațiile dintre firma de construcții și administratorul drumurilor naționale au decurs normal timp de trei ani, în care au fost încheiate trei contracte subsecvente.

Ultimul contract nu a mai ajuns să fie însă pus în aplicare. A fost semnat de ambele părți în mai 2022. Pe 2 august însă, DRDP a trimis către Florconstruct un „raport de reziliere”, prin care era anunțată de încetarea contractului. O săptămână mai târziu, DRDP emitea o factură de penalități/daune interese în valoare de 2,04 milioane lei.

Garanția de 80.000 lei s-a mărit de 25 de ori

Motivul era pur birocratic. Conform acordului-cadru, firma contractantă era obligată să constituie anual o garanție de bună execuție, în termen de maxim 15 zile de la data semnării contractului subsecvent. Garanția avea o valoare de 84.024 lei. Cum aceasta nu fusese constituită, DRDP refuza încheierea contractului și cerea, conform acordului cadru inițial, daune de 30% din valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent. Adică 2 milioane lei.

Deși suma de 84.024 lei era nesemnificativă în raport cu valoarea contractului, Florconstruct SRL s-a declarat în imposibilitatea de a constitui garanția. Până atunci, firma lucrase cu City Insurance SA și putuse depune anual scrisoarea de garanție. City Insurance SA dăduse însă faliment, iar alte firme de asigurări se arătaseră reticente în a-i lua locul pe această piață. Ca alternativă, Florconstruct SRL propunea constituirea garanției de bună execuie printr-un bilet la ordin în valoare de 84.024 lei sau prin rețineri succesive din facturile de lucrări. Ultima variantă era permisă de o ordonanță de urgență adoptată tocmai în contextul falimentului City Insurance. Variantele propuse au fost respinse de DRDP. Acordul cadru încheiat în 2018 prevedea ca modalități alternative de constituire a garanției doar viramentul bancar sau un instrument de garantare emis de o instituție de credit ori de o societate de asigurări. În lipsa unui instrument de garantare emis de o societate de profil, Florconstruct SRL trebuia să vireze 84.000 lei într-un cont al DRDP. Bani pe care însă nu-i avea.

Florconstruct SRL a refuzat să plătească cele două milioane lei pretinse de DRDP, așa că sucursala CNAIR s-a adresat instanței. Aici, reprezentanții constructorului au invocat prevederile ordonanței de urgență din 2022, care, în aprecierea lor, lărgea posibilitățile conferite de legislația în vigoare în 2018, când fusese semnat acordul-cadru. Ei au arătat că lucraseră pentru DRDP timp de peste un deceniu fără nicio problemă. Rezilierea contractului cu doar o lună înainte de expirarea lui și impunerea unor penalități de 2 milioane lei erau abuzive. De cealaltă parte, DRDP a invocat prevederile acordului cadru, care erau stricte în privința modalității de constituire a garanției de bună execuție.

Ce a decis instanța

Tot prevederile acordului cadru au reprezentat și baza deciziei magistraților Tribunalului. Penalizarea de 30% din valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent era prevăzută, la fel de strict, pentru situația încălcării acordului cadru prin lipsa capacității de a încheia un acord subsecvent sau refuzul încheierii unui contract consecvent. „Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a unui contract subsecvent, practic situația invocată, nu este sancționată conform acestei clauze penale”, au remarcat judecătorii. Prevederea invocată de DRDP era aplicabilă doar acordului cadru pe patru ani, nu contractelor subsecvente, valabile un an. Singura penalitate aplicabilă în cazul neexecutării contractului subsecvent era rezilierea acestuia și nu plata vreunei clauze penale. „Chiar dacă printr-o neexecutare a contractului subsecvent s-ar putea vorbi şi de o neexecutare a contractului cadru, aceasta ar putea da naştere la un prejudiciu ce trebuie invocat şi dovedit ca atare de partea reclamantă, iar nu la aplicarea directă a unei clauze penale ce privea alte ilicite contractuale (alte tipuri de neexecutare)”, au conchis judecătorii.

Pretențiile DRDP au fost respinse de Tribunal. Bătălia în instanță va continua însă în fața Curții de Apel, întrucât sentința a fost contestată de către DRDP. Procesul se va relua la jumătatea lunii viitoare.

Publicitate și alte recomandări video