Familia românească în lumina datelor statistico-demografice
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Familia românească în lumina datelor statistico-demografice

GALERIE
Iftimoaei Ciprian_Foto
  • Iftimoaei Ciprian_Foto
- +

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a stabilit ca pe data de 15 mai a fiecărui an să se aniverseze Ziua Internaţională a Familiei pentru a sublinia importanţa pe care comunitatea internaţională o acordă familiilor. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului şi a Patriarhiei Române, ziua de 15 mai a devenit zi de sărbătoare a familiei şi în România. Pentru anul 2021, Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a propus ca temă de reflecţie „Familiile şi noile tehnologii”.

Această temă a fost propusă în contextul celei de-a 59-a reuniuni a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Socială „Tranziţie socială corectă către dezvoltare durabilă: rolul tehnologiilor digitale în dezvoltarea socială şi bunăstarea tuturor”. Pandemia de COVID-19 a accelerat implementarea tehnologiilor digitale pentru facilitarea muncii la distanţă, învăţământul desfăşurat pe platformele online, comunicaţiile electronice, inclusiv a tehnologiilor complexe cum ar fi cloud computing, big data şi utilizarea algoritmilor.

În fiecare an, Institutul Naţional de Statistică (INS) desfăşoară o cercetare privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). Datele pentru anul 2020 arată că 78,2% dintre gospodăriile din România au avut acces la reţeaua de internet de acasă, în creştere faţă de anul 2019 cu 2,5 puncte procentuale, 60,9% dintre acestea concentrându-se în mediul urban. Faţă de anul 2019 se constată o creştere a tuturor gospodăriilor cu acces la internet formate din gospodării de o persoană (3,4 puncte procentuale), din 2 persoane (2,9 puncte procentuale), şi 3 sau mai multe persoane (2,5 puncte procentuale).

Conform INS - TIC, gospodăriile cu copii în întreţinere prezintă o frecvenţă mult mai mare în ceea ce priveşte conectarea la internet. Dintre aceste gospodării 96,7% accesează internetul de acasă, faţă de numai 67,7% din totalul gospodăriilor fără copii. Ponderea mare a gospodăriilor cu copii conectate de internet este explicată de nevoia imperioasă de a socializa cu alţi copii, de petrecere a timpului liber (jocuri, filme, muzică) şi, nu în ultimul rând, rezolvarea sarcinilor şcolare.

Familia este o instituţie socială care evoluează în funcţie de dinamica valorilor, concepţiilor despre lume şi viaţă, sub impactul schimbărilor care au loc în domeniul muncii, educaţiei, învăţământului. În multe zone ale lumii „familia tradiţională” este supusă unui proces de erodare a compoziţiei şi consistenţei sale valorice şi relaţionale. Întâlnim tot mai des familii formate dintr-un părinte şi unul sau mai mulţi copii, familii reunite în jurul nucleului format din „părinţi şi copii”, familii extinse care reunesc în cadrul aceleiaşi gospodării copiii, părinţii, bunicii şi străbunicii. 

Situaţia familiei este descrisă din punct de vedere demografic prin indicatorii referitori la nupţialitate (numărul de căsătorii; rata nupţialităţii; vârsta medie la prima căsătorie), divorţialitate (numărul de divorţuri; rata divorţialităţii), natalitate şi fertilitate (numărul de născuţii vii; rata natalităţii, rata fertilităţii, vârsta medie a mamei la prima naştere, numărul de copii născuţi în afara căsătoriei).

În România, familia continuă să fie o instituţie valorizată social, uniunile consensuale nefiind la fel de răspândite ca în alte ţări europene, iar parteneriatele civile încă nu sunt legalizate. Statisticile oficiale arată că vârsta la prima căsătorie a crescut la 31 de ani în anul 2019, faţă de 25 de ani în anul 1990. Fenomenul „amânării căsătoriei” a luat o amploare tot mai mare în ultimii ani. Tinerii amână căsătoria şi/ sau nu mai vor să aibă copii din diferite motive care ţin de carieră, timpul petrecut la locul de muncă, venituri insuficiente, schimbarea valorilor sociale, concepţiile despre lume şi viaţă.

În anul 1990, rata divorţialităţii (numărul divorţurilor dintr-un an raportat la populaţia de la 1 iulie din statistica curentă a anului respectiv, exprimată în numărul de divorţuri la 1000 de locuitori) a fost 1,42‰, iar în anul 2019 de 1,36‰. În anul 2019, rata divorţialităţii în mediul urban era de 1,53‰, în timp ce în mediul rural de 1,15%. Din punct de vedere statistic, rata divorţialităţii nu prezintă evoluţii semnificative în perioada 1990-2019.

Datele INS care descriu mişcarea naturală a populaţiei arată că, în anul 2019, rata generală a fertilităţii (numărul născuţilor vii dintr-un an raportat la populaţia feminină de 15-49 de ani de la 1 iulie din statistica curentă a anului respectiv, exprimată în numărul de născuţi vii la 1000 femei de vârstă fertilă) a fost de 46,3‰. Rata fertilităţii pentru femeile rezidente în urbanul românesc a fost de 45,4‰, în timp ce pentru femeile rezidente în ruralul românesc a fost de 47,4‰. Vârsta medie a mamei la prima naştere a fost de 27,5 ani în anul 2019, în creştere cu cinci ani faţă de anul 1990.

România este în topul ţărilor cu cele mai multe mame minore/ adolescente. Conform datelor INS, în anul 2019, s-au înregistrat un număr de 18.180 de născuţi vii având mame cu vârste cuprinse între 15-19 ani şi un număr de 753 de născuţi vii cu mame având vârste mai mici de 15 ani. Maternitatea adolescentină este explicată de educaţia precară în cadrul familiei de orginie şi/ sau la şcoală. Ca ipoteză de lucru putem avansa că educaţia pentru sănătate, educaţia sexuală, educaţia contraceptivă sunt dimensiuni ale educaţiei insuficient cultivate în familie şi şcoală. Părinţii sunt tot mai ocupaţi, nu alocă timp suficient pentru a discuta cu copiii aspecte ce ţin de viaţa sexuală, despre comportamentul reproductiv şi contraceptiv. Condiţia mamei-minore este destul de complicată într-o societate tot mai grăbită, centrată pe producţie şi consum, preocupată de bunăstare individuală. Mamele minore sunt forţate să se adapteze rapid la rolul de mamă în condiţiile în care rareori beneficiază de sprijinul familiei de origine. Mulţi copii care au mame minore sunt vulnerabili, în risc de abandon în instituţiile rezidenţiale ale statului.

În anul pandemic 2020-2021, multe familii au asumat povara rezolvării unor sarcini şcolare şi educaţionale. Părinţii au devenit un fel de asistenţi de birou pentru proprii copii. Eforturile părinţilor s-au concentrat pe achiziţia de calculatoare, imprimante, scanere, telefoane inteligente, totul pentru a asigura conectarea copiilor pe platformele online şi la reţelele de socializare. Înainte de pandemie, părinţii erau preocupaţi de cantitatea şi calitatea timpului petrecut de copii pe dispozitivele digitale. În momentul de faţă, această preocupare s-a evaporat.

Părinţii au asistat copiii în accesarea platformelor online, în urmărirea rezolvării temelor şcolare primite (postate). Copiii au fost nevoiţi să accelereze utilizarea TIC în procesul de învăţare, au socializat intens pe reţelele sociale, în condiţiile în care nu aveau prea multe posibilităţi de petrecere a timpului liber. Casele oamenilor s-au transformat în adevărate spaţii de lucru şi de studiu, toate acestea pe cheltuiala părinţilor. Familia actuală a devenit un cazan de tensiuni şi frământări privind viitorul. Consecinţele „demenţei digitale”, nevoia de deconectare, fuga din mediul online devin tot mai des „strategii de salvare individuală şi familială”.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Suflu nou în PNL, de la suflete moarte

Cosmin PAȘCA

Suflu nou în PNL, de la suflete moarte

Confruntarea dintre taberele Orban şi Cîţu în PNL nu are, până acum, nicio vagă nuanţă axiologică. Pare exclusiv o dispută pe resursele statului, asumată implicit de ambele părţi. Două armate de suflete moarte care vor să dea un „suflu nou” sifonării de fonduri publice.

Filmuletul zilei

opinii

Întâlniri

Codrin Liviu CUȚITARU

Întâlniri

„Cum, nu sunteţi profesorul Valică Şoapă de la Fizică?” „Nu”, am zis tulburat, „eu sunt de la Litere. Dumneavoastră, domnule Nefriceanu, sunteţi de la Fizică!” „Eu, Nefriceanu?” a strigat Nefriceanu uimit. „De la Fizică? Nicidecum! Sunt Placido Seringo de la Arte!”

Regionalizare (III)

George ŢURCĂNAŞU

Regionalizare (III)

Când vorbim despre necesitatea unei reforme administrative în România, cel mai adesea ne gândim doar la regionalizare, la înfiinţarea unui nivel administrativ superior judeţului. Însă, foarte important în gestionarea mai eficientă la nivelurile scalare locale e şi reînfiinţarea unui palier intermediar între comună şi judeţ.

Rolul băncilor centrale

Alin ANDRIEȘ

Rolul băncilor centrale

Băncile centrale sunt rezultatul unui îndelungat proces de evoluţie istorică, cristalizându-se organizatoric şi funcţional odată cu apariţia structurilor naţionale care le‑au creat. 

pulspulspuls

O întâlnire politică secretă între doi mari duşmani ieşeni. Ce voiau unul de la altul?

O întâlnire politică secretă între doi mari duşmani ieşeni. Ce voiau unul de la altul?

Una mai rece pe azi, taman potrivită pentru o asemenea zi caldă de vară, stimaţi telespectatori. Dar, mai întâi, să vă introducem în context. 

Caricatura zilei

Tort imobiliar

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.