Familia Sturdza mai are un pas pentru a primi despăgubiri pentru imobilele din Copou
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Familia Sturdza mai are un pas pentru a primi despăgubiri pentru imobilele din Copou

GALERIE
instanta
  • instanta
- +

După două decenii de demersuri inutile, urmaşii principelul Mihalache Vodă Sturdza ar putea obţine despăgubiri pentru fostele curţi boiereşti din Copou. Solicitarea iniţială a fost întâi respinsă, apoi aprobată, dar uitată prin sertare. Cazul a ajuns în faţa Curţii de Apel, care s-ar putea pronunţa definitiv săptămâna viitoare.

În 1895, prinţul Dimitrie Mihail Sturdza cumpărase de la Academia Română două imobile. Un teren de 3.252 mp se afla lângă actualul palat al Universităţii din Copou. Al doilea teren, de peste 9.100 mp, se afla ceva mai la deal, între bulevard şi fosta Policlinică cu plată. Aici se afla palatul Sturdza, o clădire cu 25 de încăperi, înconjurată de alte trei clădiri secundare şi diverse anexe. În imediata apropiere, spre Codrescu, se aflau pe atunci curţile principesei Finareta Ghyka. Primul teren a fost expropriat în 1946, în folosul Universităţii. Al doilea, împreună cu clădirile de pe el, a fost confiscat în 1952, de la principesa Olga Mavrocordat-Sturdza. Curţile au fost demolate, pe terenul sistematizat construindu-se blocuri.

Aproape 50 de ani mai târziu, familia Sturdza a cerut acordarea de despăgubiri pentru fostele proprietăţi. Iniţial, solicitarea a fost respinsă, invocându-se faptul că Sturdzeştii nu făcuseră dovada că fostele curţi fuseseră preluate de către stat. Într-adevăr, actele lipseau, confiscarea din 1952 făcându-se, ca multe altele în acea vreme, fără emiterea niciunui document. Pe de altă parte, nici statul nu putea dovedi că preluase curţile în urma vreunei donaţii sau vânzări.

După mai mulţi ani de procese, familia Sturdza a obţinut în 2013 recunoaşterea dreptului de a primi despăgubiri pentru terenul de 3.252 mp şi pentru clădiri în suprafaţă totală de 1.596 mp. Dispoziţia emisă de Primărie şi sentinţa Curţii de Apel nu au fost urmate însă de nicio reparaţie concretă. În 2018, prinţul Dimitrie Sturdza s-a adresat Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, solicitând să i se comunice stadiul dosarului. Doar că dosarul nu plecase niciodată de la Iaşi, iar funcţionarii ANRP nu au putut să răspundă decât că nu ştiu despre ce e vorba. O plângere trimisă Prefecturii a făcut ca lucrurile să se pună în mişcare, documentaţia plecând de la Primărie către ANRP. Aici însă lucrurile s-au blocat din nou. În aceste condiţii, Dimitrie Sturdza şi fiul acestuia, Ioan Eric, s-au adresat din nou instanţei.

Aici, reprezentanţii Comisiei Naţionale pentru Compensarea imobilelor au afirmat că dosarul Sturdza nu a putut fi soluţionat, întrucât nu este clară destinaţia pe care o aveau casele din Copou la momentul confiscării şi nici nu se poate stabili categoria de folosinţă a terenului. Prin urmare, nu se putea aplica grila notarială de evaluare. În plus, nu se cunoşteau nici detaliile constructive ale imobilului. Or, la aproape 70 de ani de la confiscarea curţilor Sturdza, singurele detalii care rezultau din actele existente erau că imobilele fuseseră construite din cărămidă şi acoperite cu tablă.

În analiza cazului, magistraţii Tribunalului s-au raportat la prevederile legii 165/2013, care stabilesc un termen maxim de 5 ani pentru soluţionarea unui dosar. CNCI ar fi trebuit să propună o valoare a despăgubirilor în funcţie de datele cunoscute, petenţii având posibilitatea de a accepta suma respectivă sau de a o contesta. În orice caz, un calcul ar fi trebuit prezentat cel târziu în 2018. Prin sentinţa dată în martie, judecătorii au impus CNCI un termen de 30 de zile pentru stabilirea despăgubirilor. Sentinţa a fost contestată de CNCI, dosarul intrând pe rolul Curţii de Apel. La termenul de judecată de ieri, magistraţii au amânat pronunţarea pentru data de 10 noiembrie.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Gena bizantină

Cătălin ONOFREI

Gena bizantină

Poveşti de trezit americanii.

Filmuletul zilei

opinii

Educaţia sexuală - fondul problemei

Briscan ZARA

Educaţia sexuală - fondul problemei

Singura şi marea problemă este lipsa educaţiei în general! Iar asta este cauza principală a tuturor neajunsurilor şi aberaţiilor din ţara asta. Românii care o duc rău sunt astfel pentru că nu au o educaţie elementară, la fel şi părinţii minori. Terminaţi cu legile stupide şi faceţi ca nivelul educaţiei în ansamblul lui din ţara asta să fie ridicat, altfel nu veţi realiza nimic bun, niciodată, cu toţi banii pe care îi veţi pompa în proiecte care mai de care mai ridicole.

Leul din spatele tufişului

Cristina DANILOV

Leul din spatele tufişului

Toţi am crezut, măcar o dată în viaţă, în teoriile conspiraţiei. Ba am reuşit să creăm noi înşine unele. Însă dependenţa de ele e distructivă, nu doar că provoacă neîncrederea în lumea înconjurătoare, dar descurajează fiinţa de a mai participa la o viaţă normală, raţională.

Sly Fox

Dana ȚABREA

Sly Fox

Propunerea regizorală vine în întâmpinarea nevoii de teatralitate a publicului, dar şi a actorilor, putând constitui într-un bun sens un teatru de actor. Accentuarea teatralităţii conferă iluzia reîntoarcerii la normalitatea teatrului care părea până mai ieri să ia o turnură definitiv virtuală. La cumpăna dintre paradigme teatrale, actorii acceptă provocarea unei convenţii de teatralitate exagerată.

pulspulspuls

A fost au ba aranjată călimara dinainte? Haideţi că vom vedea curând!

PULS

A fost au ba aranjată călimara dinainte? Haideţi că vom vedea curând!

Pentru că se tot fac şi se desfac scenarii privind cerneala cu care a fost împroşcat liderul AUR George Simion, adicătelea dacă nu cumva a fost ceva aranjat chiar de “victimă”, haideţi să facem şi noi aicea niscai observaţiuni, nu neapărat despre subiect dar sigur adiacente.

Caricatura zilei

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X