Fântâna de la Antibiotice Iaşi - Operă a marelui sculptor Constantin Baraschi
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Fântâna de la Antibiotice Iaşi - Operă a marelui sculptor Constantin Baraschi

GALERIE
fantana Antibiotice1
  • fantana Antibiotice1
- +

Cu prilejul aniversării a 65 de ani de existenţă, Antibiotice SA a restaurat complexul statuar din faţa intrării principale, sub atenta supraveghere a specialiştilor restauratori din cadrul Complexului Naţional Muzeal „Moldova” Iaşi. Istoria acestui ansamblu statuar este inseparabil legată de istoria companiei Antibiotice, avându-şi rădăcinile în anii de după cel de-al doilea război mondial.

În cadrul eforturilor de relansare economică a Iaşului, a fost construită între 1953-1955, Fabrica de Antibiotice, unitate de producţie care avea să devină foarte repede unul dintre principalii producători de medicamente din România.

În piaţeta de la intrare, autorităţile au montat o fântână cu o frumoasă statuie. Monumentul de for public este alcătuit dintr-un bazin din mijlocul căruia se înalţă un piedestal pe care a fost montată statuia unei femei care ţine pe umărul drept un ulcior din care curge apă. La piciorul stâng al femeii este amplasat un copil cu un buchet de flori, care se ţine cu o mână de rochie. Ambele personaje privesc cu tandreţe unul spre celălalt. Postamentul piedestalului este decorat cu altoreliefuri reprezentând copii care se joacă cu diferite animale.

Anii au trecut, generaţii după generaţii de lucrători s-au petrecut şi ei, iar povestea frumoasei Fântâni de la Antibiotice s-a uitat. În urma analizei studiilor şi documentelor referitoare la monumentele ieşene a fost descoperită o referire la autorul acestei sculpturi, în lucrarea Monumente din Municipiul şi Judeţul Iaşi. Ghid bibliografic, redactor coordonator Constantin Gâlea, lucrare alcătuită de Agrigoroaiei Elidia, Huţanu Georgeta, Kara I., Leibovici Paul, Moscovici Liviu, apărută în anul 1969. În această lucrare, la rubrica Ansambluri Industriale se menţionează că Fântâna de la Fabrica de Antibiotice este executată de sculptorul Constantin Baraschi.

Din opera vastă a acestui artist enumerăm câteva creaţii deosebite: Monumentul de la kilometrul zero al Bucureştiului, Aleea Cariatidelor/Restauraţiei cu Fântâna Modurei, basoreliefuri şi altoreliefuri pe Arcul de Triumf, grupul statuar Apărătorii Predealului, diverse statui ale oamenilor politici şi ale unor personalităţi culturale, statuia istoricului A.D. Xenopol din faţa Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Sculpturile şi schiţele lui Constantin Baraschi, unul din cei mai apreciaţi artişti din perioada interbelică, sunt un motiv de bucurie şi mândrie pentru colecţionarii de artă, publici sau particulari.

Ansamblul statuar de la Antibiotice nu poartă încărcătura simbolică specifică ideologiei politice din anii 1950-1960. Statuia reprezentând o femeie în straie populare şi un copil alături de ea, care parcă doreşte să se ridice în braţele mamei, evocă tema maternităţii. Prezenţa unor altoreliefuri pe postamentul piedestalului, reprezentând copii jucându-se, sprijină credem noi, această ipoteză.

În mod cu totul surprinzător, Fântâna de la Antibiotice seamănă cu Fântâna Modurei din parcul Herăstrău din Bucureşti, ambele având ca personaj o tânără femeie care poartă pe umăr un ulcior cu apă. Fântâna Modurei a fost lucrată de Constantin Baraschi în cinstea regelui Carol al II-lea, inaugurată în anul 1939 pe Aleea Restauraţiei. Din acest motiv, analiza istoriei Fântânei de la Antibiotice va trebui continuată în variate fonduri de arhivă.

În anul 2020, Compania Antibiotice SA a revitalizat tot spaţiul din faţa fabricii, având ca reper copacii plantaţi odinioară de primii angajaţi, oferindu-l comunităţii sub numele de Parcul Prieteniei a+.

În inima acestui parc se regăseşte Fântâna maternităţii, care a fost restaurată de compania ieşeană din resurse proprii, după toate rigorile ştiinţifice, apelând la profesionalismul specialiştilor din cadrul Complexului Naţional Muzeal „Moldova” Iaşi, Centrul de Restaurare şi Conservare - Restaurare a Patrimoniului Cultural.

Efortul de restaurare depus de companie este demn de toată lauda şi aprecierea noastră, fiind realizat în condiţii dificile de criză sanitară, fapt ce demonstrează că actul de cultură este posibil indiferent de asprimea vremurilor.

Bobi Apăvăloaei

Cercetător ştiinţific la Academia Română – Filiala Iaşi, Centrul de Istoria și Civilizație Europeană

Consilier superior la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

PNL Iaşi, mână moartă în jocurile de putere din partid

Cosmin PAȘCA

PNL Iaşi, mână moartă în jocurile de putere din partid

Fără un transfer rapid şi real de putere la nivel local, PNL Iaşi nu va avea niciun cuvânt de spus în transferul de putere de la Bucureşti. Va rămâne o organizaţie orfană, o gaşcă tolerată în partid, cu lideri lăsaţi să-şi facă şmenurile prin judeţ, atâta vreme cât nu emit pretenţii la funcţii şi bani de la centru.

Filmuletul zilei

opinii

Tutoriat

Codrin Liviu CUȚITARU

Tutoriat

Drăguşilă a fost întrerupt de un tinerel apărut subit lângă noi: „Nenea îndrumătoru’, nenea îndrumătoru’, ce bine că te întâlnesc! Plănuiam să te textuiesc, dar mai bine-i face-to-face. Sunt Ţiţi Bâtă de la anul I. Nu vrei să mergi matale la Becanat să-mi iei adeverinţă de student? Îmi trebuie iute pentru abonamentul la transporturi.”

Despre oraşele creative ale României (IV)

George ŢURCĂNAŞU

Despre oraşele creative ale României (IV)

Domeniile considerate creative au înregistrat o creştere importantă a numărului de angajaţi, de la 335,9 mii, în 2011, primul an de creştere economică semnificativă după criza de la finalul primului deceniu al secolului actual, la 506,2 mii angajaţi, în 2019, ultimul an pentru care avem date. Din perspectiva procentuală, creşterea e de aproape 50,7%.

Intermedierea financiară şi băncile străine

Alin ANDRIEȘ

Intermedierea financiară şi băncile străine

În România se înregistrează cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, nivelul creditelor acordate mediului privat fiind de doar 24,7% din Produsul Intern Brut, comparativ cu un nivel mediu în ţările UE de 85,8%. Acest nivel scăzut al intermedierii financiare are ca efect un acces dificil şi redus la finanţare a populaţiei şi a firmelor private, precum şi costuri mai mari de finanţare. 

pulspulspuls

Ce să te faci cu aceşti bambilici politici împiedicaţi, nene Relu?

Ce să te faci cu aceşti bambilici politici împiedicaţi, nene Relu?

Am zis că, pe azi, să sărim faza cu jongleriile de bambilici ale băieţilor ăştia noi de la liberalii ieşeni unşi pe funcţii, căci, ne sugerează amicul Archibald Tănase, îi enervăm deja prea tare pe cei ce i-au votat şi văd acuma cât de tare s-au păcălit. 

Caricatura zilei

Febra

Editia PDF

Bancul zilei

In Antarctica s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura de pe glob: -93,2 grade ...prin urmare va propunem sa ne reami (...)

Parteneri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.