
Fără sprijinul familiei, vindecarea de adicții e aproape imposibilă. Cum poate familia contribui la recuperare: explicațiile unui psihoterapeut ieșean

Atunci când o persoană ajunge să se confrunte cu o dependență, nu doar viața sa este dată peste cap, ci și întreaga structură a familiei din care face parte. Dincolo de lupta individuală, efectele adicției se răsfrâng asupra partenerilor, părinților, copiilor și fraților, generând dezechilibre emoționale, tensiuni și chiar destrămarea relațiilor, spun psihoterapeuții.
„Dependența nu este o problemă individuală, ci una de sistem. De aceea, pentru ca procesul de vindecare să fie complet, este necesară implicarea întregii familii”, a declarat psihoterapeutul Raluca Gînju, specialistă în terapia adicțiilor, pentru „Ziarul de Iași”.

Raluca Gînju, psihoterapeut, specialist în terapia adicțiilor
Sprijinul familiei, esențial în tratarea adicțiilor
Specialistul subliniază că psihoterapia individuală, deși esențială, nu este suficientă în lipsa unui mediu familial sănătos și de sprijin. Fără o rețea de susținere acasă, atât prevenția, cât și procesul de recuperare pot deveni extrem de dificile sau chiar imposibile. În schimb, o familie implicată activ poate deveni un real partener în vindecare.
„Psihoterapia individuală e esențială, dar fără o rețea de susținere acasă, procesul de recuperare poate fi mult mai anevoios sau chiar sortit eșecului. În acest context, familia nu este doar martorul suferinței, ea este parte activă din soluție. Relațiile apropiate, comunicarea deschisă, sprijinul emoțional, dar și educarea membrilor familiei despre ce presupune adicția pot transforma mediul familial într-un spațiu sigur și motivant pentru cel aflat în terapie. Când dependența intră în casă, întreaga familie simte greutatea.
Dependența nu este, așadar, o problemă individuală, ci mai degrabă este una de sistem. Și pentru ca vindecarea să fie completă, e nevoie ca întregul sistem familial să fie înțeles, susținut și implicat în terapie”, a adăugat specialistul.
Adolescenții, un grup vulnerabil
Psihoterapeutul atrage atenția că adolescența este o perioadă extrem de sensibilă, în care tinerii sunt adesea expuși riscurilor, mai ales sub influența anturajului, a presiunii sociale și a curiozității specifice vârstei.
„Este din ce în ce mai frecvent ca adolescenții să experimenteze cu substanțe, alcool sau alte comportamente riscante. Tocmai de aceea, părinții joacă un rol esențial în prevenție. O întrebare simplă, precum «Cum pot să te susțin azi?», poate avea un impact enorm asupra unei persoane aflate în proces de recuperare. Contează răbdarea, empatia și continuitatea sprijinului”, avertizează psihoterapeutul.
Concret, Raluca Gânju subliniază că părinții pot preveni dezvoltarea adicțiilor prin dialoguri timpurii și oneste despre riscurile consumului; crearea unui climat de încredere, în care adolescentul să se simtă în siguranță emoțional; oferirea unui exemplu personal pozitiv; supravegherea atentă a anturajului și a activităților online; monitorizarea schimbărilor de comportament, care pot fi semne timpurii ale unei probleme.
Cum poate familia contribui la recuperare?
Raluca Gînju recomandă câteva direcții clare, în ceea ce privește cazurile care vizează deja terapia în familie:
- Ascultare activă și comunicare sinceră, fără judecată, pentru a crea un spațiu sigur emoțional;
- Participarea la terapie de familie, pentru înțelegerea dinamicilor disfuncționale și corectarea lor;
- Educația despre adicții, care reduce frustrarea și previne comportamentele dăunătoare, chiar dacă sunt bine intenționate;
- Sprijin emoțional constant, fără presiune pentru rezultate rapide;
- Stabilirea unei rutine și evitarea conflictelor frecvente;
- Accesarea grupurilor de sprijin pentru familie;
- Evitarea învinuirii sau a retraumatizării în discuțiile despre trecut.
Publicitate și alte recomandări video