
Pentru cine este naiv și mai crede că regulile sunt făcute pentru a fi respectate, recentele discuții de la Moscova evidențiază preocupările Rusiei cu privire la pierderea influenței în regiune, Kremlinul făcând tot posibilul pentru a exercita, ca pe vremuri, o influență puternică prin susținerea unor lideri și grupuri politice din Moldova.
Un moment de cotitură în istoria recentă a fotbalului l-a reprezentat, fără îndoială, încurajarea bugetelor gigantice destinate acestui sport. Cu cât sumele investite au crescut, cu atât tentația corupției a devenit mai mare. De la găligani care solicită SMURD-ul pentru o biată zgârietură și până la momentele jenante în care „experții” de canapea încearcă să explice dacă „a fost sau n-a fost” (vorba lui Cornel Porumboiu) regulamentar golul din offside marcat de Real Madrid ori hențul din careul spaniol de la finalul meciului cu Germania, ceea ce știam despre fotbal s-a schimbat radical. Patronii, antrenorii și jucătorii, influențați de sumele imense oferite drept premii, nu se mai gândesc aproape deloc la un joc corect. Deși mesajul „Fair-play, please!” este afișat înaintea fiecărui meci, cele 90 de minute de prefăcătorie și jocuri murdare care domină terenul erodează încrederea în sportivi și, mai rău, în ideea de competiție sportivă cinstită.
Plecând de la această paralelă de sezon, în plin Campionat European de Fotbal, se poate spune că prin tot ceea ce încearcă Moscova să facă în viața Republicii Moldova – de la investirea unor bugete masive și până la încurajarea tentativelor de viciere a rezultatelor din teren –, politicienii pro-ruși de la Chișinău au ajuns să se plieze perfect pe modelul fotbaliștilor trișori care, pe de o parte, slăvesc fair-play-ul, însă în realitate folosesc orice mijloace pentru a-și atinge scopul. Simulând public grija pentru interesele naționale, acțiunile politicienilor pro-ruși de peste Prut sunt în realitate zi de zi orientate spre îndepărtarea țării de la drumul către integrarea în Uniunea Europeană. Deși își proclamă bunele intenții, oamenii din siajul Kremlinului susțin tacit (sau chiar explicit) influența rusă prin măsuri și politici care subminează eforturile pro-europene.
Recent, într-un interviu pentru „Europa Liberă”, Igor Dodon (fostul președinte socialist al Republicii Moldova) a subliniat angajamentul său și al partidului pe care-l conduce de a proteja Moldova: „Vom apăra țara de orice agresiune – fie din Vest, fie din Est”, accentuând necesitatea de a menține neutralitatea și suveranitatea țării. El a criticat, desigur, și „influențele occidentale”, pe care le consideră – precum purtătoarea de cuvânt a Kremlinului – „amenințări la adresa independenței Moldovei”, subliniind importanța unui echilibru între diferitele influențe externe „pentru a proteja integritatea națională”.
În contextul alegerilor prezidențiale care vor urma în Republica Moldova peste doar trei luni de zile, același Igor Dodon – liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) – dă semne că încearcă să evolueze de la un simplu jucător de table la un complex jucător de șah, lansându-se într-un simulacru de jocuri strategice și anunțând că nu va mai candida la alegerile prezidențiale, asumându-și cu de la sine putere rolul de lider moral al opoziției și promovând, brusc, ideea unui candidat comun, sprijinit de toate partidele care nu o mai doresc Președinte pe Maia Sandu.
Această decizie poate fi interpretată, în realitate, mai degrabă ca o retragere strategică, permițându-i lui Dodon să-și întrețină speranța că-și poate menține influența asupra partidului și a susținătorilor săi, fără presiunea unui nou eșec (al câtelea?) electoral. Exact ca în celebra zicere „luați-l de pe mine, că-l omor!”, Dodon – în loc să se afle, curajos, în centrul unei bătălii politice cu Maia Sandu și pro-europenii de la PAS – a ales să arunce mingea în tribună și să tragă de timp, așteptând să fie poziționat, cu ajutorul „investitorilor” de la Kremlin, drept un „lider moral” al opoziției, influențând politica din culise și oferind îndrumare strategică.
În timp ce fostul președinte socialist se jura că face totul pentru a-și apăra țara de orice agresiune – „fie din Vest, fie din Est” –, oficialii ruși și aliații lor din Moldova discutau, în paralel, la Moscova despre riscurile unei posibile „anexări” a Moldovei de către… România, printre participanți numărându-se foști si actuali coechipieri de-ai lui Dodon, precum Ilan Șor, Bogdan Țîrdea și episcopul Marchel de la Bălți. Consultările – conform presei de la Chișinău – au avut loc în aceeași notă tradițională de cordialitate, subliniind „temerile Rusiei” privind orientarea pro-europeană a Chișinăului și pregătind promovarea de noi narative care să discrediteze integrarea europeană a Republicii Moldova.
Pentru cine este naiv și mai crede că regulile sunt făcute pentru a fi respectate, recentele discuții de la Moscova evidențiază preocupările Rusiei cu privire la pierderea influenței în regiune, Kremlinul făcând tot posibilul pentru a exercita, ca pe vremuri, o influență puternică prin susținerea unor lideri și grupuri politice din Moldova. Iar unul dintre instrumentele favorite ale Moscovei din aceasta perioadă îl reprezintă campaniile tot mai agresive de dezinformare și propaganda desfășurate pe diverse platforme media și sociale, menite să destabilizeze procesul democratic și să influențeze opinia publică.
Unul dintre cei mai influenți și respectați analiști de peste Prut, Vadim Pistrinciuc, atrage atenția asupra unei serii de provocări și evoluții majore, în special în ceea ce privește interferența rusă și eforturile pro-europene de consolidare a democrației și a integrării europene Republicii Moldova. În analiza sa, domnul Pistrinciuc subliniază că, până recent, interferența rusă în Republica Moldova se desfășura prin două componente principale:
- Susținerea apropiaților politici și a campaniilor acestora, aici făcându-se referință la finanțarea partidelor politice, a personalităților publice, tehnologiilor politice, cercetărilor și mituirii alegătorilor.
- Folosirea presei de limbă rusă, aceasta fiind orientată spre sprijinirea pro-rușilor de la Chișinău prin retransmiterea de emisiuni de divertisment și adaptarea locală a talk-show-urilor și a știrilor politice.
Însă din 2022, odată cu începerea războiului din Ucraina, interferența rusă în Republica Moldova a evoluat, prezentând trei noi caracteristici specifice:
- Intensitatea sporită, interferența crescând agresiv – până la nivelul în care fiecare cetățean a fost expus unui volum de știri negative despre Uniunea Europeană de șapte ori mai mare decât anterior.
- Sumele investite în tehnologii și în „vânătoarea de influenceri” au crescut semnificativ. Bugetele raportate pentru alegerile locale din 2023 au depășit 50 de milioane de dolari, însă cu estimări – neconfirmate încă oficial – de peste 110 milioane.
- Abordări din ce în ce mai diversificate, campaniile pro-rușilor fiind coordonate pe multiple platforme, inclusiv TikTok, și producția sporită de materiale audio și video.
La rândul lor, pro-europenii nu stau nici ei degeaba, eforturile lor de comunicare cunoscând o mobilizare semnificativă:
- Campaniile sunt din ce în ce mai diverse, adresându-se unui public tot mai variat prin implicarea societății civile, a personalităților cunoscute, a mediului de afaceri și a celui academic.
- Campaniile naționale de comunicare pentru integritatea țării ori pentru prezentarea în condiții corecte a imaginii UE sunt tot mai extinse.
Vestea bună este că eforturile pro-europene au avut un impact pozitiv asupra opiniei publice, în Republica Moldova înregistrându-se în acest moment cele mai pozitive cifre de optimism social de la începutul pandemiei Covid-19, de aproape 50%, în timp ce minim 60% din populație ar vota pentru integrarea în UE dacă ar avea loc un referendum duminica viitoare, și asta în ciuda tuturor eforturilor financiare și comunicaționale ale Rusiei de a prezenta perspectivele într-o manieră denaturată și negativă.
Cu toate acestea, Republica Moldova se confruntă în continuare cu provocări semnificative. Și aici se constată încă o inferioritate în raport cu ce face Rusia în ceea ce privește acoperirea mediatică (deși eforturile pro-europene sunt considerabile, interferența rusă are astăzi o acoperire de trei ori mai mare), bugetele care nu pot fi comparabile (Rusia alocând sume cu mult, cu foarte mult mai mari în comparație cu resursele disponibile pentru campaniile pro-europene) or gradul de prezență în spațiul mediatic al „personalităților”, Rusia având o penetrare mult mai mare prin intermediul susținătorilor săi, în special pe platformele Telegram și TikTok.
Actualul context din Republica Moldova este marcat de o competiție intensă între influența rusă și eforturile pro-europene. În ciuda provocărilor semnificative, există semne de progres și optimism în rândul populației, consolidarea democrației și a integrării europene rămânând același obiectiv esențial, care necesită resurse continue și strategii adaptabile pentru a contracara interferențele externe și a promova un viitor în libertate și prosperitate pentru Republica Moldova.
Publicitate și alte recomandări video