Felicia Donceanu
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 26.02.2021

Felicia Donceanu

GALERIE
Alex Vasiliu
  • Alex Vasiliu
- +

Prezenţa sporadică a muzicii academice româneşti în repertoriile filarmonicilor şi teatrelor lirice din ţară este, din 1990 până acum, o realitate. Câte o aniversare sau comemorare, o întâmplare, prezenţa rară a unui compozitor la pupitrul orchestrei simfonice din ţară pentru a oferi publicului o lucrare proprie (Sabin Păutza) mai aduc aminte publicului că în România există o cultură muzicală de excepţională valoare. Un nume care ar merita cu prisosinţă să fie mai bine cunoscut este al Feliciei Donceanu.

Cu siguranţă, povestirile părinţilor despre Cernăuţiul interbelic, moştenirea genetică muzicală (mama a fost profesoară de pian, tatăl a cântat la flaut ca amator), ecourile Litenilor apropiaţi de Stupca lui Ciprian Porumbescu au cultivat sensibilitatea Feliciei Donceanu pentru locurile, pentru muzica Bucovinei. Tradiţia arhaică mireană şi cântările bizantine s-au constituit în două filoane puternice ale creaţiei sale de mai târziu.

A fost iubită de trei muze - desenul, teatrul, muzica definindu-i personalitatea artistică. Renumitul etnograf şi pedagog George Breazul a avut meritul de a  convinge tânăra, reuşită la examenul de admitere al Institutului de Teatru, să se dedice muzicii, iar compozitorul modernist din tinereţe, Mihail Jora, devenit profesorul drastic pentru studenţii înclinaţi spre experiment, i-a lăsat libertatea exprimării pe portative. Explicaţia se găseşte în tot ce a compus Felicia Donceanu de atunci până în prezent. Cu o fidelitate ce nu înseamnă înţepenire în idei, cu o inteligenţă, un echilibru şi un rafinament admirabile, Felicia Donceanu a pus pe un taler al balanţei ecourile cântărilor de strană din mănăstirile Moldovei secolelor XIV-XV, iar pe celălalt idei şi sonorităţi moderne pe care le-a presimţit valori durabile.

Nu doar atât. Iubind poezia, a simţit întotdeauna frumuseţea şi ideile versurilor populare, a celor scrise de Ienăchiţă Văcărescu, Mihai Eminescu, George Bacovia, Tudor Arghezi, George Călinescu, Lucian Blaga, Omar Khayyam, a adăugat libretul poetic propriu unor lucrări pentru voce şi diferite însoţiri instrumentale. A fost încă un motiv de apreciere din partea vajnicului, în fond liricului Mihail Jora, la rândul lui autor de lieduri pe versurile unor poeţi români clasici şi moderni.

Modelul mamei, absolventă a clasei de canto principal la Conservatorul din Cernăuţi, pasiunea pentru poezie, pasiunea pentru cuvânt (tot atât de rafinat exprimată în publicistică, în scenarii pentru emisiuni radiofonice şi spectacole) au nutrit cea mai mare parte a creaţiei muzicale pentru voce, în genuri diferite: lied, poem coral, madrigal, baladă, colind, cantată, vocaliză, capriciu, studiu, şi în tipuri de închegare sonoră cu nume inedite - clamare, fantezie, rugăciune, imn.

În toate creaţiile Feliciei Donceanu publicate în partitură, înregistrate audio-video (multe încă se află doar în pagini de manuscris) echilibrul vizează grupul de elemente muzicale de bază: melodic-ritmic-armonic-sonor. Rareori este observabilă predilecţia. Chiar atunci când unui instrument i se face la un momentdat „hatârul” solo-ului, celelalte instrumente, inclusiv vocea, îl continuă, îl completează în aşa fel încât imaginea de ansamblu este armoniasă. Iau ca exemplu doar „Un trifoi cu patru foi”, cantata „Clopote la soroc” şi „Rugăciune”. Combinaţia inedită a emisiilor sonore (voce-percuţie-trei flaute dolce; toacă-vibrafon-voce solist, voci bărbăteşti-clopote) luminează originalitatea timbrală, dar numai pentru a evidenţia elementul sacru al muzicii, în anumite cazuri elementul sacru primordial aflat în cântarea liturgică de sorginte bizantină sau arhaică.

Felicia Donceanu a avut înţelepciunea, echilibrul, cinstea de a nu „valorifica” ofertele stilistice şi comandamentele ideologice venite din Europa Occidentală sau America de Nord, din România comunistă. Nu se vor găsi în muzica sa asprimile, violenţele şi gratuităţile modernismelor din a doua jumătate a secolului trecut, la care unii colegi de breaslă au aderat mai ales din complezenţă, pentru a fi programaţi. Nici cântecele de sirenă ale protocronismului nu au amăgit-o. Rezonanţa sa naturală cu melodia lungă în stil bizantin, cu melodia sprinţară, inocentă ori înecată în bocet, cu pulsul ritmic vital, dinamic al dansului popular, a fost străină cerinţelor oficiale pentru că a fost sinceră.

Străină i-a fost zbaterea socială de a i se cânta lucrările, şi totuşi, premiile nu au ocolit-o. A primit Premiul I la Concursul Internaţional de Compoziţie de la Manheim (1961), douăsprezece premii ale Uniunii Compozitorilor şi Muzicolgilor din România, premiul I la Concursul de muzică religioasă acordat de asociaţia „Pentru pacea religiilor”, Premiul „George Enescu” al Academiei Române.  

Evident, reticenţa de a-şi promova muzica are şi acum efectul necunoaşterii multor lucrări pe care le-a semnat. Este bine? Este regretabil? Dacă ne gândim la numărul şi importanţa aprecierilor oficiale de ordin profesionist, dacă avem în vedere succesul opus-urilor la fiecare interpretare publică, starea specială pe care o ţese muzica sa la fiecare audiţie - este bine. Dar personalitatea umană şi artistică a Feliciei Donceanu ar trebui preţuită pe măsură. E păcat să fim lipsiţi de atâtea alte momente de muzică de o asemenea valoare, ce trece indiferentă peste epoci şi graniţe stilistice, reprezentând în mod semnificativ originalitatea spiritului românesc în toată cuprinderea lui.

La 28 ianuarie, Felicia Donceanu va intra în deceniul 9 al tinereţei fără bătrâneţe pe care i l-a dăruit Dumnezeu.

Alex Vasiliu este jurnalist, muzicolog şi profesor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi

Dan CONSTANTIN

Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi

Este un domeniu care cere mai ales creativitate, înţelegerea modului de business şi o conexiune bună la internet.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Mituri şi inerţii

Alexandru CĂLINESCU

Mituri şi inerţii

În ura faţă de „trădătorul” Pacepa acţionează două mituri: mitul Securităţii „patriotice”, care ne-a apărat de duşmani (mai ales de sovietici) şi mitul lui Ceauşescu mare patriot, omul care a făcut o sumedenie de lucruri bune şi care a schimbat faţa României. Aceste două mituri sunt de o deconcertantă tenacitate şi e uşor să ne convingem dând o simplă „raită” pe Facebook.

Cel mai modest dintre pământeni (III)

Neculai SEGHEDIN

Cel mai modest dintre pământeni (III)

La 32 de ani Armstrong îşi trăieşte tragedia vieţii: pierderea fiicei sale, Karen, în vârstă de doi ani, în urma unei tumori la creier. El nu va mai vorbi cu nimeni despre acest fapt, nici măcar cu soţia sa, Janet. Momentul este redat în filmul „First man/ Primul om”, realizat în 2018, la şase ani după moartea astronautului.

„Deşoşocizarea” AUR

Nicolae CREŢU

„Deşoşocizarea” AUR

La cum merg treburile în politichia românească, perspectivele de „spectacol” public al tupeului şi imposturii, din păcate, sunt din ce în ce mai… înfloritoare.

pulspulspuls

Cum de a apărut scandalul cu şpaga onorabilului Mugurel care bea Ciuc

Cum de a apărut scandalul cu şpaga onorabilului Mugurel care bea Ciuc

Multă lumea ne-a sunat să ne întrebe ce se întâmplă cu ultima acţiune a procurorilor de anticorupţie, cea care îl vizează pe Mugurel care bea Ciuc, viteazul penelist care a păstorit cândva şi pe plaiurile noastre. 

Caricatura zilei

Bloc lângă vilă

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.