Femeia bisturiu

Turistul român

Cică turiștii români, am aflat de pe ziare.com/Zf.ro, când se duc ei în străinătate, „preferă luxul și sunt mai cheltuitori decât ceilalți”.

Poftim ce zice Lucian Bădîrcea, CEO al agenţiei de turism IRI Travel (cu ocazia unei conferinţe de presă organizate la Nisipurile de Aur, în Bulgaria): „Turiştii din România sunt cei care îşi achiziţionează cele mai scumpe vacanţe. Polonezii vin şi mănâncă din sacoşe, ungurii nu vor nici măcar mic dejun, francezii vor doar mic dejun, să fie totul cât mai ieftin.”

Cică turiştii din România „vor să vină la patru stele, la cinci stele, la all inclusive, la ultra all inclusive.”

Pauză de respirație: Care va să zică, există deja și ultra all inclusive! Ce urmează? Mega ultra all inclusive? Gata pauza.

„Acesta este specificul nostru, al românilor, vrem să ne simţim bine şi plătim pentru asta. Ceilalţi sunt foarte reţinuţi la a cheltui.”

Săraca Românie bogată!

Ideologizarea DEX-ului german

Via Dieter Nuhr (Nuhr im Ersten din 12.09.24) am aflat că onor și venerabilul dicționar Duden (de la realizatorul său Konrad Duden, 1829-1911) devine încetul cu încetul mai mult un dicționar de atitudine ideologică (Gesinnungswörterbuch) din care aflăm ce-i corect și ce nu-i corect… politic! Cică au apărut însemnări de genul „cuvânt parțial discriminator”, iar Nuhr oferă și un exemplu propriu: curentul termen de Arschloch (asshole – dau traducerea engleză, căci în limba română nu există o variantă uzuală similară ca înjurătură): Arsch (cur), nu-i așa, ar fi partea discriminatorie a substantivului compus, iar Loch (gaură) e partea nevinovată…

Evident, sunt semnalate și cuvinte grosolan discriminatorii (derb diskriminierend) precum Fettsack (sac de grăsime, de fapt: un grăsan de grăsan). Deși, dacă stau și mă gândesc, compusul Fettsack ar trebui și el considerat un termen cel mult parțial discriminator. Mda, problema e care dintre cuvintele nevinovate în sine – grăsime,  respectiv sac – dă elementul discriminant…

Apropo de Nuhr im Ersten

Una dintre invitatele curente și de marcă în emisiunea lui Nuhr este austriaca Lisa Eckhart (care, ca fapt divers, trăiește la Leipzig). Este femeia brici, dar ce vorbesc: femeia bisturiu!

Poftim niscaiva mostre din numărul ei din 12 septembrie a.c.:

„Bundeswehr-ul nu-i primește decât pe cei cu pașaport german, Statul Islamic îi primește pe toți.”

„N-ai voie în Bundeswehr, dacă ai ucis deja pe cineva. Păi, asta-i ca și cum n-ai voie la facultate dacă ai citit deja o carte! Eu una aș prefera soldați cu experiență. Mulți descoperă abia pe câmpul de luptă că asta nu-i de ei.”

„Închisorile sunt supraaglomerate, iar armata subdimensionată. Ar fi logic să zici așa: fiecare delict de violență reprezintă o aplicare fermă pentru oaste. Dar guvernul a găsit altă soluție. În Germania există de acum zone cu interdicție pentru arme. Poate că sună naiv, până azi, eu credeam că toată Germania e o zonă cu interdicție pentru arme. Pare-se că m-am înșelat. Pe peroane atârnă acum panouri: pistol barat, cuțit barat. Imediat alături: țigara barată. Super. De acum, cuțitarii se gândesc: Aha, aici n-avem voie cu cuțitul, trebuie să mergem în pătratul galben.”

Da, desigur, locul ăla pentru fumători… Să continuăm, dară:

„Cred că un mijloc bun împotriva violenței din gări ar fi nu niște panouri, ci trenuri care circulă. Toți nebunii dispuși la violență, plus boschetarii, prostituatele și drogații, păi, ăștia au fost cândva niște călători normali care au pierdut o dată prea mult trenul de legătură. Vorbesc din experiență.”

Aici trebuie să subliniez că una din temele recurente abordate de cabaretiștii de limbă germană este infrastructura rutieră sau feroviară, mersul, respectiv ne-mersul trenurilor etc., mai să zici că, domle, CFR-ul, totuși…

Moment în care vedem în emisiune un panou care te lasă mască: Waffenverbotszone /în zona gării din Frankfurt/ cu arme barate și ora de interdicție: de la ora 20.00 până la ora 5.00 dimineața!?

Cum ar veni, vorba Lisei Eckhart, „începând cu ora 5 poți iar băga cuțitu’n careva. O prostie, nu-i așa? Cum se spune atât de frumos: Dragostea nu cunoaște vârstă și violența interval orar. Nancy Faeser /ministra federală de Interne/ însă zice că funcționează. Doar că, dacă funcționează, cum de livrăm Ucrainei tancuri, în loc să spunem: Hei, Zelenski, ia instalează matale împotriva rușilor niște panouri cu interdicție pentru arme. La noi funcționează.”

Movie Line

Tot răul spre un bine în varianta englezească: Troubles are like a vehicle. A bad thing can take you in a good place.

Problemele sunt asemenea unui vehicul. Un lucru rău te poate duce într-un loc bun.

Aviz amatorilor: Păzea!

Iaca, există care va să zică ac și de cojocul buncărelor: cică ăla al lui Nasrallah a fost distrus de 85 de bombe a câte o tonă, lansate în decursul a câteva secunde.

Vis de răzbunare

Pe alde ăștia care produc mezeluri nașpa, pâine nașpa etc., i-aș închide undeva pe o perioadă mai lungă de timp și le-aș da să mănânce numai produsele nașpa produse de ei.

Amintire FB de acum trei ani

Mi-o zis O. că s-o bag pe fb, s-o vadă tăt poporul, „urbi et orbi”. Dacă așa o zis, înseamnă că e ceva de capul ei… /Al poeziei/:

Eu vi-s poetul care face gem./ Eu vi-s poetul care face țuică./ Eu vi-s poetul care face vin.// Nu, de moarte nu mă tem./ Nu, nu încă, muică,/ chiar de multe clipe mi-s/ un lung și fraged chin.

 

Michael Astner este poet, traducător și publicist

Publicitate și alte recomandări video