Fenechiu susţine că va face autostrada Iaşi-Târgu Mureş
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 25.07.2021

Fenechiu susţine că va face autostrada Iaşi-Târgu Mureş

GALERIE
fenechiu
  • fenechiu
- +

Ministrul pentru marile proiecte, Dan Şova, a declarat că proiectul autostrăzii Iaşi - Târgu Mureş i-a fost alocat ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu, care a susţinut că va realiza proiectul în parteneriat public-privat, după ce a fost respins de Guvern pentru costurile prea mari.

Şova a susţinut, la o dezbatere PSD cu tema "Relansarea economică a României", că în noiembrie 2012 indicatorii tehnico-economici ai autostrăzii Iaşi - Târgu Mureş au fost respinşi în Guvern deoarece aceştia relevau că proiectul costă 9 miliarde de euro.

"Ca să lămuresc acest subiect, alaltăieri (miercuri - n.r.) am semnat hotărârea de Guvern prin care i-am dat această autostradă domnului Fenechiu, care spune că o face domnia sa în parteneriat public-privat. Eu nu am niciun fel de rezervă, chiar cred cu toată tăria că un coridor care ar lega Ungheni de Borş, trecând prin Târgu Neamţ, Topliţa, Târgu Mureş, Turda şi urcând pe autostrada Transilvania până la Borş ar deschide un trafic uriaş care ar veni şi din Republica Moldova şi din fostele republici sovietice. (...) Problema este că nu poţi să mergi cu indicatori tehnico-economici de 9 miliarde de euro, pentru că nu va putea finanţa nimeni. Deci acolo s-a făcut undeva o greşeală ... dar trebuie refăcuţi şi văzut cum reuşim să le unim. Intenţia de a o face este indiscutabilă, problema este finanţarea", a susţinut Şova.

Ministrul a precizat că, în cazul fondurilor europene pentru construcţia de autostrăzi, bugetul alocat în 2014-2020 maximum care poate fi folosit este de 4 miliarde de euro.

"Deci în limita acestei sume de 4 miliarde de euro poţi finanţa cu până la 85% orice proiect din România. Dincolo de treaba asta trebuie să stabilim ce este prioritar. Adică, dacă Iaşi - Târgu Mureş ar costa 9 miliarde de euro (...) şi tu ai alocare financiară 2014-2020 patru miliarde de euro, asta ar însemna că Iaşi - Târgu Mureş o poţi face cu alocarea financiară din 2014 până în 2026, fără să mai faci niciun metru de autostradă în România", a mai spus Şova.

El a susţinut că Guvernul şi Parlamentul vor trebui să stabilească care sunt priorităţile de construcţie de autostrăzi.

Ministerul Transporturilor a cerut mandatul Guvernului pentru construcţia autostrăzilor Câmpia Turzii - Târgu Mureş - Iaşi şi Bucureşti - Alexandria, prin parteneriat public-privat (PPP).

În nota de fundamentare a proiectului de HG se precizează că reţeaua trans-europeană de transport (TEN-T) centrală va trebui finalizată, la nivel de autostradă sau drum expres, până la sfârşitul anului 2030.

În domeniul infrastructurii rutiere, aceasta va fi constituită la nivel local din următoarele secţiuni: Nădlac - Arad - Timişoara - Sibiu - Piteşti - Bucureşti - Cernavodă - Medgidia - Constanţa; Timişoara - Moraviţa; Lugoj - Calafat - Craiova - Alexandria - Bucureşti; Siret - Mărăşeşti - Buzău - Ploieşti - Bucureşti - Giurgiu; Sebeş - Turda - Câmpia Turzii - Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni.

"Efortul financiar necesar în vederea realizării acestor proiecte de infrastructură rutieră de interes naţional prin diverse surse de finanţare utilizate în prezent este unul considerabil, iar sumele estimative a fi disponibile în perioada următoare, până în anul 2030, indică faptul că finanţarea nu va fi la nivelul necesar pentru a ne îndeplini obligaţiile asumate. Sumele vizează contravaloarea studiilor de fezabilitate, a proiectelor tehnice şi de execuţie, consultanţe de specialitate, execuţia efectivă a lucrărilor şi alte cheltuieli, după caz", se mai arată în document.

Astfel, în vederea realizării infrastructurii rutiere de interes naţional, în conformitate cu obligaţiile asumate, precum şi pentru accelerarea ritmului de implementare a proiectelor, se consideră oportună transferarea celor două proiecte de autostrăzi din portofoliul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine în portofoliul de proiecte al Ministerului Transporturilor, potrivit sursei citate.

Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat la 19 martie că deocamdată atât el, cât şi ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, Dan Şova, îşi propun să construiască autostrăzi, că măcar unul dintre ei trebuie să le şi facă, dar că ar fi bucuros dacă vor exista şi alţi miniştri care să le realizeze.

"Cel mai important lucru, dupa părerea mea, este ca unul din noi măcar să facă. Deocamdată, fiecare ne propunem. Eu voi fi foarte bucuros dacă vor mai fi încă cinci miniştri şi fiecare să facă câte o autostradă. Cred că asta e important. Deocamdată încerc să găsesc şi eu o soluţie, alături de domnul Şova, să facem PPP-uri, sau mai bine zis să atragem bani privaţi în construcţia de infrastructură", a afirmat atunci Fenechiu.

El a fost întrebat de un jurnalist cum este posibil ca unele proiecte să fie derulate de Ministerul Transporturilor, iar altele de ministrul Şova, abilitat să construiască de autostrăzi după preluarea CNADNR.

Fenechiu a spus că în prezent Ministerul Transporturilor are o direcţie care se ocupă de drumuri şi de căi ferate şi o alta pentru managementul şi implementarea proiectelor, care poate să se ocupe "de o astfel de chestiune".

Ministrul Transporturilor declarase anterior, la Iaşi, că urmează să promoveze o hotărâre prin care ministerul pe care îl conduce va fi mandatat să realizeze autostrada Iaşi - Câmpia Turzii, prin parteneriat public-privat, investiţie estimată la aproape patru miliarde de euro.

În decembrie, Fenechiu afirma că regretă trecerea autostrăzilor în subordinea ministerului condus de Dan Şova, întrucât avea unele proiecte pentru care s-a pregătit câţiva ani, dar s-a declarat convins că va colabora bine cu ministrul PSD.

Premierul Victor Ponta a anunţat la finele lunii februarie că Guvernul aşteaptă un răspuns din partea Comisiei Europene în ceea ce priveşte înfiinţarea Companiei Naţionale pentru Autostrăzi, deoarece regulile europene prevăd anumite restricţii privind deţinerea prerogativelor de reglementare cu cele de administrare.

La finele anului trecut, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, coordonat de ministrul delegat Dan Şova, a fost autorizat de Guvern să ceară în Adunarea Generală a Acţionarilor a CNADNR divizarea societăţii în două noi companii naţionale, respectiv Compania Naţională de Autostrăzi şi Compania Naţională de Drumuri.

Compania Naţională de Autostrăzi va funcţiona sub autoritatea acestui nou departament, iar Compania Naţională de Drumuri va fi organizată sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

În luna ianuarie, CNADNR a fost trecută în subordinea ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură, Dan Şova, urmând ca în perioada imediat următoare să înceapă procedura juridică prin care atribuţiile companiei să fie delimitate.

Mediafax

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ce mai rămâne din idealurile olimpice

Nicolae GRECU

Ce mai rămâne din idealurile olimpice

O mega-competiţie internaţională cu sportivi aleşi pe sprânceană, pe baza unor calificări la sânge şi în urma căreia cel mai bun trebuie să câştige cel mai mult.

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (4)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (4)

Autorul continuă evocarea unor ani din anotimpul paradisiac al copilăriei şi adolescenţei petrecute pe malurile Dunării.

A fi creştin ieri şi azi

pr. Constantin STURZU

A fi creştin ieri şi azi

În viaţă experimentăm mult şi, cel mai adesea, ne alegem cu un gust amar, cu un gol în suflet. Chiar şi când suntem curioşi să aflăm cât mai multe dintr-un domeniu sau altul, ajungem la concluzia că toată ştiinţa noastră nu valorează, în faţa morţii, nici cât o ceapă degerată. Ba chiar şi când avem curiozitatea de a interacţiona cu anumite persoane, riscăm uneori prin a sfârşi dezamăgiţi.

Libertatea, statul şi politica prudenţei: o pledoarie modestă

Ioan STANOMIR

Libertatea, statul şi politica prudenţei: o pledoarie modestă

Ceea ce criza sanitară a impus, în mod dramatic şi poate ireversibil, este politica fricii. Creşterea fără precedent a controlului statal, invadarea unor teritorii care păreau până atunci de neatins, vocaţia domesticirii cetăţenilor, toate acestea sunt simptomele răului pe care administrarea pandemiei l-a născut în societăţile noastre. Liberul-arbitru şi drepturile constituţionale au fost constant şi agresiv erodate. Frica, iar nu prudenţa, a dominat.

pulspulspuls

Noi tabere la liberali: bam-bam! Iaşul pare acum chiar pe lângă

PULS

Noi tabere la liberali: bam-bam! Iaşul pare acum chiar pe lângă

Când credeau şi liberalii noştri de la Iaşi că măcar pe jumate tot or să fie în tabăra câştigătoare, căci oricum jumatea lui Muraru merge cu Cîţu, iar jumatea lui Alexe se duce cu Orban, hop că dinspre Bucureşti vin veşti care răstoarnă toată calimera de la Iaşi.

Caricatura zilei

Răzbunarea lui Bill

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.