Mai mulți fermieri din cadrul Alianței pentru Agricultură și Cooperare au propus oficialilor din Guvern, ca soluție pe termen scurt, acordarea de ajutoare doar acolo unde seceta a compromis culturile integral și nu în procent de peste 30%, așa cum este prevăzut acum în cadrul legislativ. În schimb, aceștia au solicitat majorarea compensațiilor pentru culturile calamitate 100% cu minim 2.500 de lei la hectar.
Fermierii cer Guvernului despăgubiri de secetă mai mari: minim 2.500 de lei/ha pentru culturile calamitate integral, spun ei. Organizațiile care formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) au și transmis o adresă premierului Marcel Ciolacu și ministrului Agriculturii, Florin Barbu, în care propun, în contextul din acest an, ca soluție pe termen scurt, acordarea de ajutoare doar acolo unde seceta pedologică severă și arșița atmosferică au afectat culturile 100%.
„AAC solicită reglementarea acestor despăgubiri și alocarea sumelor necesare până la data de 31 august, termenul până la care fermierii pot solicita evaluarea pierderilor la culturile agricole înființate în toamnă”, după cum se arată în propunerea fermierilor.
Aceștia susțin că este nevoie ca despăgubirile/compensațiile pentru seceta pedologică severă să acopere cel puțin 50-60% din cheltuielile totale efectuate, pentru a-și putea continua activitatea.
Fermierii afectați de secetă pot depune înștiințări la primăria de care aparțin, pentru evaluarea pagubelor, solicitând constatarea gradului de calamitate din teren cu o comisie de specialitate.
Până la această dată, la Iași, potrivit datelor puse la dispoziție de către Direcția Agricolă, au fost transmise către instituția amintită, două înștiințări, ambele pentru culturile de grâu în sistem ecologic. Este vorba despre culturi aflate pe raza UAT Gropnița, unde sunt afectate 234,31 ha de grâu și culturi aflate pe raza UAT Probota, unde vorbim de o suprafață afectată de 72 ha, acestea totalizând un număr de 306,31 ha grâu în sistem ecologic. Însă, pe lângă aceste suprafețe afectate de secetă pedologică, unii fermieri nu văd cu ochi buni nici culturile de rapiță, motiv pentru care unii au renunțat deja la cultivarea acestei plante.
„Rapița nu arată bine anul acesta. Nu i-a plăcut frigul, chiar nu știu ce s-a întâmplat, dar rapița nu arată bine deloc. E foarte, foarte slabă. Adică, pe zona noastră nu am văzut un câmp de rapiță anul ăsta să zici că face producție. Am avut și eu rapiță, dar am scos tot. Pentru că mai mult de 2-3 tone la hectar nu reușim să scoatem din cauza secetei. Nu era profit deloc”, a explicat pentru ZdI, Cezar Musteață, un fermier din Iași.
Pentru declararea culturilor calamitate de secetă, în prezent, se află în vigoare Ordinul pentru modificarea și completarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul miniștrilor din fruntea MADR și MAI nr. 97/63/2020. Conform documentului, cei care au culturi agricole afectate de secetă în procent de peste 30% pot depune înștiințări scrise la unitatea administrativ teritorială pe a cărei rază se află terenul, până la data de 1 august inclusiv pentru culturile agricole înființate în toamnă și până la 15 octombrie, cel târziu, pentru celelalte culturi agricole.
Fermierii care recoltează deja, trebuie să știe că au obligația să păstreze 5% din suprafața blocului fizic și parcelei/tarlalei aferente culturii afectate, care se pun la dispoziția comisiilor de constatare și evaluare a pagubelor în vederea întocmirii procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole.
Publicitate și alte recomandări video