Citiți aici integral Ziarul de Sănătate nr. 12

Acestea sunt doar câteva dintre situațiile cu care se confruntă personalul medical de la Unitatea de Primiri Urgențe a celui mai mare spital din Moldova, Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași. Anul trecut, peste 95.000 de persoane au fost consultate în UPU. Zilnic sute de pacienți ajung aici, mulți având afecțiuni care ar putea fi tratate la medicul de familie sau în ambulatoriile de specialitate. Vin însă la urgențe, chiar dacă nu au o urgență, deoarece știu că problema lor de sănătate va fi investigată și rezolvată de medicii din UPU. În aceste condiții, supraaglomerarea a devenit un lucru obișnuit în Unitatea de Primiri Urgențe de la Spitalul „Sf. Spiridon”.

Cum se face triajul pacienților

În UPU lucrează medici specialiști și primari de medicină de urgență, medici rezidenți care vin din structura Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, medici radiologi, asistenți medicali generaliști și de radiologie, brancardieri, infirmiere, registratori medicali și asistenți sociali.

Din cauza adresabilității extrem de mari către acest serviciu, există pacienți care atunci când ajung în UPU sunt nemulțumiți că așteaptă prea mult până sunt preluați de către personalul medical. Ceea ce ar trebui să știe este faptul că medicii se ghidează, în preluarea pacienților, după un protocol național de triaj care are la bază scala de triaj ESI (Indicele de Severitate a Urgenței) cu cinci niveluri și coduri de urgență.

Potrivit protocolului, triajul este procedura prin care pacienții care ajung în UPU sunt evaluați și clasificați. Se realizează de un asistent medical cu experiență. Atunci când există neclarități în cazul evaluării pacientului se solicită sprijinul medicului șef de gardă.

Prof.dr. Diana Cimpoeșu, medic-șef UPU-SMURD Iași, spune că acest protocol de triaj se regăsește în Ordinul 443 din 2019 care prevede codurile de culoare, respectiv recomandarea timpului maxim de preluare a pacienților în spații atunci când nu sunt suficiente locuri.

Cinci niveluri și coduri de urgențe

„Codul roșu, resuscitarea, înseamnă stop cardiorespirator, comă, insuficiență respiratorie acută și șoc. Pentru urgențele de cod roșu se intervine imediat pentru salvarea vieții, timpul de preluare fiind de zero minute. Codul galben înseamnă nivel critic, necesită evaluare și tratament în cel mult 15 de minute și se au în vedere valorile tensiunii arteriale, ale saturației de oxigen, ale scorului de comă Glasgow. Acesta este un instrument prin care se poate stabili și monitoriza nivelul de conștiență al unui pacient cu afectare cerebrală. În codul verde sunt incluși pacienții stabili hemodinamic care sunt preluați în cel mult 60 de minute și necesită două resurse pentru rezolvare. Este vorba de investigații imagistice, radiografii, ecografii, computer tomograf, analize de laborator, consultații de diverse tipuri, rezolvarea fracturilor, suturi de plăgi”, a declarat prof.dr. Diana Cimpoeșu.

În acest cod verde sunt incluși pacienții ale căror investigații preliminare nu arată afecțiuni care le pot pune viața în pericol în perioada imediat următoare. Medicul șef UPU-SMURD spune că în codul albastru, care nu reprezintă urgențe, timpul de preluare este de cel mult 120 de minute. Aici sunt incluși pacienții cu funcții vitale stabile. Codul alb înseamnă vaccinarea, eliberarea de adeverințe sau concedii medicale.

Specialiști puțini, analize multe, pacienți care nu sunt urgențe

Medicul ieșean explică faptul că timpul de preluare este acela până pacientul este văzut de un medic de urgență. Dar fiecare caz depinde de numărul investigațiilor și consultațiile necesare.

Pentru consultații există Ordinul nr.1706 din 2007, care se referă la solicitarea acestor consultații de către diverși specialiști din spital. În cazul urgențelor majore, aceștia trebuie să vină în 15 minute și în cazul celor ce pot fi amânate în 60 de minute.

Prof.univ.dr. Diana Cimpoeșu  spune că acest interval poate să nu fie respectat, deoarece specialiștii din clinicile spitalului, care asigură și consultații în UPU, întârzie justificând că au cazuri în clinică pe care nu le pot părăsi.

„Există specialități cu gărzi unice, cu un singur medic în gardă și care trebuie să asigure și consultațiile în urgență. Este vorba de medicina internă, diabet, chirurgia vasculară, cea maxilo-facială. Sunt și clinici cu două linii de gardă precum cardiologia, ortopedia sau cu trei linii de gardă, vorbim aici de chirurgie. Timpul în care pacientul stă în urgență este cel necesar pentru precizarea unui diagnostic. Acesta depinde și de consultul clinic. Chiar dacă este mai lung, e un timp petrecut în spital, în care pacientul este tratat și se fac manevre de diagnostic și terapeutice. Altădată se făceau în câteva zile de internare și acum se fac în câteva ore”, a completat prof.dr. Diana Cimpoeșu.

25 de CT-uri pe noapte în urgențe

O altă explicație a depășirii timpului, în opinia medicului-șef UPU-SMURD Iași, este faptul că analizele din UPU se prelucrează în laboratorul central al spitalului unde ajung și toate probele pacienților internați în clinicile unității sanitare. De asemenea, numărul investigațiilor imagistice, precum ecografiile, radiografiile sau CT-ul, a crescut. Se fac în timpul zilei de către medicii radiologi din UPU. Aceștia prioritizează cazurile primite, încep cu cele care au risc vital și urmează cele care pot să aștepte mai multe ore.

„Dacă înainte de pandemie erau două explorări computer tomograf pe noapte, acum avem în același interval orar între 20 si 25. Lucrurile se petrec astfel pentru că știința medicală a avansat, dar și pentru că medicii vor să se protejeze față de mulțimea de reclamații, în marea lor parte nejustificate. Medicii solicită, în încercarea de a se acoperi, investigații repetate, consulturi de către toate specialitățile atât pentru afecțiunea acută a pacientului, cât și pentru celelalte afecțiuni de care acesta suferă. Și dacă are multe boli, vor fi și multe consulturi de specialitate. Unele dintre ele ar putea fi efectuate după internare sau în regim de ambulator, însă fiecare pacient vrea tot pentru el și fiecare familie solicită investigații suplimentare. Iar în condițiile în care avem în 24 de ore între 250 – 300 de pacienți și toți vor «acum», timpul de rezolvare crește”, a declarat prof.dr. Diana Cimpoeșu.

Pacienții solicită ambulanțele în loc de taxi

O altă problemă care duce la supraaglomerare în UPU o reprezintă acei ieșeni care apelează la 112 și declară că au o afecțiune ce a apărut acut, deși ei au simptome de două săptămâni. Prof.dr. Diana Cimpoeșu spune că în tot acest timp puteau să consulte medicul de familie sau să meargă în ambulatoriile de specialitate și problema ar fi fost rezolvată. Dar mulți așteaptă și boala se poate acutiza, iar situația lor poate deveni una urgentă. Sunt și pacienți cu boli cronice care vin în UPU pentru consultații în condițiile în care aceștia ar trebui urmăriți de medicii curanți. O altă categorie de pacienți sunt cei care ajung în UPU cu ambulanța, li se rezolvă problema medicală, dar solicită să fie duși înapoi la domiciliu tot cu ambulanța pentru că „nu au bani de taxi”.

Există de asemenea și solicitări pentru consulturi de specialitate în UPU Spiridon din partea spitalelor care nu au serviciu de urgență. Este vorba de Institutul de Psihiatrie „Socola”, Spitalul de Pneumoftiziologie și de Boli Infectioase. Ca urmare a afluxului de pacienți care ajung aici, medicul șef UPU-SMURD Iași spune că ar fi nevoie de un spațiu mai mare și mai multe dotări. O soluție ar fi noul spital regional de urgență.

„Ministerul Sănătății și Guvernul României au decis începerea construcției noului spital regional. Așteptăm darea lui în folosință deoarece așa cum este el proiectat: noul spital va fi mult mai mare și cu dotări ample”, concluzionează prof.univ.dr. Diana Cimpoeșu.

 

Publicitate și alte recomandări video