Fiecare statuie spune o poveste. Scanează codul QR!

Imaginați-vă o zi de ianuarie din anul 1717, geroasă și întunecată. Pe scaunul Moldovei era Mihai Racoviță, în a treia sa domnie, politician abil, dar cu mulți dușmani în țară și în afara ei. Cu un an în urmă izbucnise războiul austro-turc și Moldova, închinată Porții, devenise un teritoriu de cucerit. Trupele austrice au ocupat mai întâi Bucureștiul, l-au luat prizonier pe domnitorul Mavrocordat și s-au deplasat spre Iași, cu gând să-l ia ostatic și pe Mihai Racoviță. Pe drum, li s-au alăturat trupele boierilor moldoveni, care-l nu-l doreau în scaun pe domnitor. Acesta s-a retras cu oastea la Mănăstirea Cetățuia, care era bine fortificată și putea rezista unui asediu. Intrând în Iași, austriecii conduși de căpitanul Ferentz (Francois Ernau), un belgian mercenar, au ocupat Curtea Domnească și s-au deplasat spre Cetățuia. Domnitorul moldovean și-a găsit între timp și aliați – câteva trupe de tătari, trimise de sultan să oprească jafurile austriecilor.

Pe 10 ianuarie, cei 800 de austrieci și aliații lor moldoveni înconjuraseră mănăstirea Cetățuia. Clopotele sunt trase anunțând atacul, trupele tătare la care se raliază și 500 de oșteni și slujitori ai domniei atacă din spate. Austriecii se retrag spre Mănăstirea Frumoasa, dar sunt atacați de oștenii care se aflau cu Racoviță la Cetățuia. Trupele austriece, deși înarmate cu puști, sunt prinse ca într-un clește și decimate. S-a estimat că au murit în jur de 500-600 de soldați din oastea lui Ferentz. Învingător, domnitorul Mihai Racoviță s-a întors la Curtea Domnească, boierii trădători au fost spânzurați și Ferentz a fost ucis, iar trupul său a fost lăsat pradă ciorilor, spre exemplu. Trupurile soldaților morți au fost adunate într-o groapă peste care s-a aruncat pământ, iar deasupra a fost ridicat un obelisc pe care a fost dăltuită în piatră povestea acestei bătălii, relatată în detaliu de cronicari. Coloana funerară mai dăinuie și astăzi, după mai bine de 300 de ani, în cartierul Nicolina. O cunoaștem sub denumirea Crucea lui Ferentz și din anul 2004 a fost inclusă în lista monumentelor istorice. Fiecare statuie, obelisc sau placă comemorativă din Iași spune o poveste care ne conectează cu trecutul vechii capitale a Moldovei.

Echipa proiectului “Iași, ART Code” și-a propus să realizeze o cartografiere culturală a celor mai importante monumente de for public din Iași, utilizând tehnologia informațională.

Miercuri, 17 noiembrie, la ora 15.00, vom lansa website-ul www.monumentediniasi.ro, care va integra o hartă GPS pe care vor fi marcate cele mai relevante monumente de for public din Iași. Fiecare dintre aceste obiective culturale va avea o scurtă prezentare realizată de profesioniști, care va fi transmisă publicului prin intermediul clipurilor video, textelor informative și fotografiilor. Povestea monumentelor poate fi accesată și altfel, cu ajutorul codurilor QR. La o simplă scanare, vizitatorii monumentelor vor fi direcționați spre website. Evenimentul se va încheia cu un tur ghidat de către criticul de artă Maria Bilașevschi și istoricii Cătălin Botoșineanu și Florea Ioncioaia pe următorul traseu – Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, statuia cărturarului Dosoftei, statuia lui Gheorghe Asachi, statuia lui Ferdinand I, statuia lui Vasile Alecsandri, statuia lui Miron Costin, Monumentul Unirii din fața Universității de Medicină, Statuia Independenței, Statuia lui Al.I. Cuza (Piața Unirii) și placa Academiei Mihăilene.

Proiectul este implementat de Asociația Societatea de Studii Istorice din România (S.S.I.R.), cu o finanțare de la Primăria Municipiului Iași.

Publicitate și alte recomandări video