FILIT – Un australian de succes pe scena Naţionalului ieşean. A dat “marea lovitură” – 20 milioane de exemplare vândute – cu o carte despre moarte

Gazda serii a fost Robert Şerban, iar întrebările sale au adus în faţa publicului răspunsuri naturale, sincere şi, uneori, distractive, din partea unui scriitor australian ale cărui cărţi sunt vândute în milioane de exemplare. Traducerea consecutivă din cea de-a treia Seară FILIT a fost asigurată de Dana Bădulescu şi Sorana Lupu.

Markus Zusak: „scrisul mă face cel mai fericit, pentru că îmi dă energie pentru orice altceva”

Pentru Markus, scrisul este atât cel mai greu lucru pe care îi vine să îl facă, cât şi cel care îi dă energie. „Scrisul mă face fericit, pentru că mă face util. Prietenii mei mă tachinează şi îmi spun «te-ai uitat la televizor toată ziua» sau «ai stat în casă şi ai făcut curăţenie», însă eu nu fac nimic din toate acestea atunci când scriu prost. Atunci când scriu bine, am energie să le fac pe toate celelalte. Pe mine, scrisul mă face cel mai fericit, pentru că îmi dă energie pentru orice altceva”, a precizat scriitorul australian.

Romanul „Hoţul de cărţi” a fost vândut în aproape 20 de milioane de exemplare, ceea ce pare a fi visul oricărui scriitor. „A durat 13 ani să scriu cartea de după «Hoţul de cărţi», deci pot spune că m-am chinuit puţin. Nimeni nu pune presiune mai mare pe mine decât eu însumi, pentru că am o idee foarte clară despre ceea ce vreau să spun, dar partea dificilă este să îmi dau seama cum vreau să spun asta. Partea esenţială atunci când scrii este să te prezinţi la post în fiecare zi sau măcar în suficient de multe zile încât să termini o carte”, a explicat Markus Zusak.

De unde vine pofta de scris?

Markus a mărturisit în cadrul celei de-a treia Seri FILIT că nu ar scrie deloc, dacă s-ar baza doar pe inspiraţie. „Trebuie să am o rutină. Pentru siguranţă, am încercat să îmi stabilesc o oră pentru început şi o oră pentru sfârşit în programul de scris, dar acest program devine din ce în ce mai scurt. Dacă la un moment dat puteam lucra 10-12 ore, acum am scăzut la patru ore”, a povestit acesta. Totuşi, ce s-a întâmplat cu celelalte ore din ziua lui Markus Zusak? „Pentru oricine încearcă să scrie, pentru oricine vrea să fie scriitor, singurul sfat pe care pot să îl dau este să nu pună presiune. Abia atunci când eşti relaxat, când scrii uşor în cele patru ore, s-ar putea să ajungi să scrii chiar cinci, fără să vă daţi seama”, a menţionat scriitorul.

Acesta a explicat că, pentru el, scrisul este un proces destul de lung, iar uneori durează doar cinci-şase zile până începe să scrie. „Apoi, am trei zile în care mă urăsc şi îmi spun «la naibă, fă ceva!». Trec câteodată prin momente în care sunt furios pe mine şi când sunt furios, mă aşez şi încep să scriu foarte repede. Deci, încerc să scriu cât de repede pot şi fac un capitol care, după, se poate transforma, într-o lună de scris, în cam 200 de pagini. Când termin cele 200 de pagini, mă aşez şi le citesc, iar apoi mă gândesc «Doamne, cum repar chestia asta?»“, a spus Markus Zusak pe scena Naţionalului ieşean.

Moartea din romanul „Hoţul de cărţi”

În romanul „Hoţul de cărţi”, Markus a utilizat moartea pe post de narator. Astfel, în cele aproape 600 de pagini ale cărţii a fost în permanenţă în preajma morţii şi a dispariţiei, lucru ce li se întâmplă chiar personajelor sale.

„În romanul «Hoţul de cărţi» este o poveste narată de moarte şi, atunci, te aştepţi ca cineva să moară în carte. Am toate aceste personaje cu care am petrecut trei ani şi care, până la urmă, au trebuit să moară. Nu am văzut niciodată pe nimeni citind cartea în public. Nimeni nu mi-a spus vreodată că a început să plângă în public pentru că citea cartea. Mi s-a întâmplat, însă, să îmi spună cineva: «acela era personajul meu preferat, de ce a trebuit să îl omori chiar pe el?». Am scris «Hoţul de cărţi» în trei părţi, iar ultima parte am realizat-o în timp ce eram în deplasare. Am stat treaz două nopţi şi am scris. Am simţit acea emoţie şi mi-am spus că vreau să fiu distrus de durere. Eu nu omor personajele, ci le aduc la viaţă, iar cititorii îşi aduc aminte de ele datorită faptului că ele mor”, a explicat scriitorul australian.

Markus Zusak: „Această carte a avut o viaţă proprie înainte de film, dar şi după film”

După romanul „Hoţul de cărţi”, a fost realizat şi un film în care nu au putut fi introduse toate detaliile din cele aproape 600 de pagini. „Este greu să pui foarte multe lucruri într-un film, pentru că acolo nu ai spaţiu. De exemplu, cartea aceasta ar fi trebuit să aibă 100 de pagini, iar până la urmă are aproape 600. În carte există personajul Rudy Steiner, care îl admiră pe Jesse Owens, iar acesta se vopseşte pe faţă cu cărbune pentru a fi negru ca el. Nu mai ştiu la ce vârstă a făcut asta, dar ştiam că se va întâmpla în carte, iar apoi, pe parcursul a 450-500 de pagini, merg şi sădesc sămânţa evenimentului final, când lui Rudy i se va spune «trezeşte-te Jesse Owens». Este un moment foarte emoţionant către care am construit pe parcursul acelor pagini în care am ţinut vie memoria acelui incident. Este un lucru care în film se pierde complet. Momentul există, dar nu mai funcţionează tot aşa”, a precizat Markus Zusak.

El a spus că, în general, producătorii, regizorii, scenariştii nu prea vor ca scriitorul materialului original să aibă de-a face prea mult cu filmul. „Eu sunt recunoscător pentru film. Contractul pentru film a fost semnat atunci când cartea a început să urce în topul vânzărilor. Au trecut, apoi, 7 ani până a apărut acesta. Uneori, scriitorii se gândesc că nimeni nu va citi cartea dacă nu se va face un film după ea. Eu sunt, însă, fericit să spun că această carte a avut o viaţă proprie înainte de film, dar şi după film”, a mărturisit Markus.

Markus Zusak – un fenomen literar

Scriitorul australian Markus Zusak este considerat de critici un fenomen literar, reuşind să se impună în lumea literară încă de la debutul său, în anul 1999. Este autorul a şase romane, iar cărţile sale au fost traduse în peste 45 de limbi şi vândute în milioane de exemplare.

Bestsellerul „Hoţul de cărţi” a fost publicat în anul 2005, iar în anul 2014 a fost tradus în limba română la Editura Rao de Adelina Vasiliu. Volumul a fost tradus în peste 40 de limbi şi s-a clasat timp de 200 de săptămâni în topul celor mai bine vândute cărţi, realizat de New York Times. Romanul „Hoţul de cărţi” a fost ecranizat în 2013.

„Podul de lut” a fost tradus în anul 2019 la Editura Rao, de Adriana Bădescu. Romanele sale sunt „The Underdog” (1999), „Fighting Ruben Wolfe” (2000), „When Dogs Cry” (2001), „The Messenger” (2002), „Hoţul de cărţi” (2005) şi „Podul de lut” (2018).

FILIT 2023

În perioada 18-22 octombrie 2023, s-a desfăşurat cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere. Au avut loc peste 130 de evenimente la care au participat invitaţi din 25 de ţări, întrucât, timp de cinci zile, Iaşul a devenit epicentrul întâlnirilor dintre pasionaţii de literatură, scriitori, traducători, manageri culturali, editori, jurnalişti, muzicieni, fotografi şi activişti din întreaga lume.

FILIT 2023 este organizat de Muzeul Național al Literaturii Române Iași și Consiliul Județean Iași și s-a desfășurat sub patronajul UNESCO și al reprezentanței Comisiei Europene în România. Festivalul a fost finanțat de Ministerul Culturii, susținut de Moldmetal, sprijinit de Primăria Municipiului Iași, Inspectoratul Școlar Județean Iași, Cărturești, Iulius Group, SCC, MOBEXPERT, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Arcadia.

Publicitate și alte recomandări video