Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Filmul unui dezastru

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

Va rămâne pe veci în calendarul nostru pătat amintirea zilei de 30 octombrie 2015, când în clubul Colectiv din Bucureşti s-a întâmplat un dezastru al nepăsării şi complicităţii criminale, încheiat cu moartea pe rug a 64 de tineri şi mutilarea pe viaţă a altor 146. În anii ce au trecut, timpul pare că a încremenit, încrustând în statuia lui semnele neputinţei şi nepăsării. 

Dezastrul a generat o emoţie colectivă de moment şi atât. Te aştepţi la infinit mai mult de la un popor creştin, care clamează iubirea de aproapele. Cred că nu am folosit greşit cuvântul „clamează”, pentru că de atunci aproape nimic nu s-a întâmplat nici la nivelul colectivităţii mari (naţionale), nici la cel instituţional. Mă întreb dacă noi, românii nu ne-am pierdut în anii din urmă - ani ai marilor dezamăgiri şi ai frustrărilor de tot felul - luaţi de valul grijilor, preocupaţi să supravieţuim, ori să ne căpătuim, ori să trăim clipa într-un fel de delir al prezentului, orfan de viziune, răzbunându-ne pentru timpul - inevitabil nedrept - pierdut în opoziţie, însăşi modul creştin al fiinţei, la nivelul său funciar, adică al datoriei de a empatiza cu soarta celor năpăstuiţi. Atunci am avut tăria să ieşim în stradă, dar între timp ne-am resemnat, ca şi cum un destin implacabil ne-ar urmări din negura istoriei, condamnându-ne la indiferenţă.

Am văzut zilele trecute un film devastator făcut de ISU şi ţinut secret vreme de 4 ani. Nimic nu e mai revoltător din tot ce am trăit în aceşti ani decât imaginile din cele 20 de minute de film, nici chiar regimul lui Dragnea şi al complicilor lui, care a făcut să ne fluiere glonţul pe la ureche. Nimic nu dezvăluie mai clar improvizaţia şi delăsarea criminale ce stau la temelia statului român contemporan cu noi. O putere străină dacă ne-ar fi atacat, ne-ar fi găsit la fel de nepregătiţi. Exagerez? Pentru confirmare, trimit la precedentele istorice. Dar în speţa în cauza aştept să fiu contrazis de colonelul Orlando Suciu, cel cu ceafa groasă şi mutră de mafiot, care acum 4 ani a fost filmat înjurând ca un văcar morţii (iertare, văcari cu suflet creştin, cărora nu v-ar fi trecut prin minte să înjuraţi asemenea ofiţerului cu multe trese!) - da, chiar morţii care i-au stricat siesta mitocanului ce batjocoreşte ideea de corp ofiţeresc.

Filmul devoalează fără putinţă de tăgadă că statul corupt generează impostura cu grade, cu doctorate măsluite, cu salarii şi pensii uriaşe, la care cei mai mulţi români nici nu visează, dar care sunt perfect inutili în momentele fatale în care ei trebuie să facă diferenţa dintre viaţă şi moarte. Poate că nu e nevoie de spiritul lor de sacrificiu decât o dată într-o carieră. După care pot pleca liniştiţi la pensie. Să salvezi semeni ai tăi poate o singură dată în viaţă este o misiune care ar trebui să te mobilizeze exemplar. Filmul arată contrariul: un corp militar creat pentru situaţii excepţionale se comportă ca o turmă, lipsită complet de viziune tactică, fără proceduri şi incapabilă de acţiune eficientă. Toţi sunt depăşiţi de situaţie, dezarticulaţi ca nişte jucării stricate şi copleşiţi emoţional. Se mişcă fără rost într-un du-te vino haotic. Profesionişti din orice ţară a lumii care vor viziona acest film îl vor putea evoca de acum înainte ca pe un stigmat.

În interior oamenii mureau în chinuri cumplite, în vreme ce bravii militari de la ISU se împleticeau în tărgi, deschideau şi închideau uşile maşinilor fără nici o noimă ori se încrucişau ca într-un film cu idioţi. Şefimea înaltă reacţionează laş. Sunteţi voi militari? Mai aveţi simţul onoarei? Nu mai stărui asupra colonelului Suciu, care trebuia demis ieri, pentru că orice minut pe care-l mai petrece în fruntea dispozitivului dezonorează instituţia. Faimosul general Izmană, pe atunci ministru de Interne şi profesor universitar plagiator dovedit, a încremenit la marginea dispozitivului, privind undeva în gol. Vă imaginaţi că-i trece ceva prin minte? Fulgerul gândirii s-ar stinge instantaneu, în lipsa oxigenului.

Ne-am fi aşteptat ca celebrisimul Raed Arafat, înălţat pe culmile puterii de toate guvernele să mobilizeze ceata bezmetică. Creditat cu o încredere de nimeni contestată, apărat de români, atunci când Băsescu l-a ameninţat cu demiterea, Raed Arafat a învăţat tertipurile politicii dâmboviţene, s-a autoproclamat infailibil, luând forma scaunului de la minister şi dobândind contagioasa aroganţă pesedistă. Arafat ne sfidează obraznic şi refuză să răspundă la întrebări, pentru a nu afecta - ţineţi-vă bine! - campania electorală a şefei sale, Viorica Dăncilă. Atunci când te crezi infailibil trebuie să pleci. Urgent şi pe uşa din dos.

Lipseşte din cadru, dar a fost fatal în acele clipe netrebnicul fost ministru al Sănătăţii, N. Bănicioiu, ales acum trei ani senator PSD de Iaşi. I-am rugat atunci pe ieşeni să nu voteze un criminal. N-am reuşit să disloc însă conştiinţa pesedistă de trib. Bănicioiu, care refuză şi azi să se prezinte la audieri, este criminal prin declaraţiile iresponsabile ce au costat zeci de vieţi, cum că spitalele din Capitală pot gestiona cazurile marilor arşi. Au trecut patru ani şi suntem în aceeaşi cloacă a neputinţei şi politicianismului! Răniţii care au întârziat în spitalele morţii din Bucureşti s-au stins din cauza lui Bănicioiu.

La 30 octombrie curent s-au împlinit 4 ani de la această tragedie a nepăsării statului român. Dacă statul a eşuat atunci lamentabil, măcar cetăţenii au ieşit în stradă, pentru a protesta şi a aprinde lumânări în memoria victimelor. Avem datoria să ne aducem aminte, să ne revoltăm şi să mărturisim că nu am pierdut capacitatea de a empatiza cu victimele, adică însăşi fibra noastră umană.

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri