Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Filologicale filosofice (III)

GALERIE
munteanu
  • munteanu
- +

Plecând de la constatarea faptului că unii autori de texte filosofice folosesc eronat, în scrierile sau în discursurile lor, cuvinte sau sintagme din limba greacă veche, autorul articolului defineşte acest fenomen ca pe un fapt de inadecvare stilistică şi discursivă.

Sunt comentate câteva exemple concrete de asemenea mutilări ale termenilor filosofici greceşti (accentuare greşită, ortografiere eronată sau speculaţii etimologice fără fundament real etc.). În final, este elogiat aportul esenţial al traducătorilor la forjarea unui limbaj filosofic românesc de nivel foarte înalt.

Un ultim caz la care voi face o sumară referire se găseşte într-un recent lung editorial dintr-o cunoscută şi prestigioasă revistă transilvană. În cele două pagini de revistă ale articolului său, care se vrea, pesemne, adânc, subtil şi erudit, autorul citează, în transliterare aproximativă, circa 40 (patruzeci) de cuvinte şi sintagme din termi­no­logia filosofică greacă! Prudent sau neglijent, autorul nu marchează niciodată accentele, aşa că, din acest punct de vedere, nici o obiecţie nu este cu putinţă! Din numeroasele alte aproximări şi stângăcii, nu mă pot totuşi abţine să nu reţin două exemple.

Primul exemplu! La un moment dat discursul filosofico-publicistic ajunge la arhicunoscuta poveste depre arta maieutică a lui Socrate, prin care magistrul lui Platon „moşeşte“, prin întrebări şi răspunsuri, adevărul care zăcea în memoria unui sclav analfabet. Sintagma grecească autentică maie­utiké téchne (gr. μαιευτική τέχνη ‘arta mo­şitului’) este reprodusă de autor, probabil din­tr-un lapsus calami, în forma techne maieutika (sic, fără accente!), cu „desinenţa“ a, ine­xis­tentă la substantivele şi adjectivele feminine greceşti.

Un alt mo(nu)ment publicistic, din acelaşi articol, după părerea mea, plin de poncife, răsuflat şi scris într-un stil pompos şi plin de suficienţă... Un concept platonician banal, care în greacă se ortografiază τóπος τwν εiδwν şi se citeşte tópos tón eidón, literal ‘loc al formelor primare (ideilor)’, capătă o mirabilis transcriptio transsylvanica, într-un subtil context: „Analiza termenului aletheia ne-a adus din nou în regiunea mythos-ului, unde nu se spune ci se «contemplă», prin puterea intelectului activ, care, la nivelul acesta, reprezintă înseşi eide-le tuturor lucrurilor - topos eidon.“ Că lipseşte articolul tón de la forma de genitiv plural mai treacă-meargă, dar năstruşnica invenţiune lexicală eide-le (un feminin plural, cum ar veni, în româneşte!), reluată de câteva ori în text, nu poate fi acceptată.

Grecescul originar eídos (gr. εiδος ‘chip, imagine; formă; idee’, două silabe!) este un substantiv neutru, aşa că forma de plural este tá éide (gr. τά εiδη), de la care s-a inspirat, probabil, sibilinicul comentator. De altfel, chiar şi la Platon, εiδος-ul era concurat în uz de termenul cu acelaşi radical şi cu profil semantic asemănător, iδέα, de unde provin ideile noastre de astăzi. Că în loc de idei eseistul preferă să vorbească despre eide este un fapt care nu se negociază, ţine de libertatea de expresie şi de prépon-ul fiecăruia!

***

Terminologia filosofică modernă se fundamentează neîndoielnic, în mai toate limbile moderne de cultură, nu doar în cele mari şi mai vizibile în plan european (germană, engleză, franceză, italiană, spaniolă), dar şi cele mai „mici“ (olandeză, suedeză, polonă, bulgară, română etc.) pe limbile clasice, greaca şi latina. Există o carte cu un titlu splendid („on parle le grec sans le savoir“ - „vorbim limba greacă fără să o ştim“) în care sunt adunate, clasificate, explicate şi comentate sutele de radicali lexicali greceşti pe care îi putem sesiza nu doar în domeniul filosofiei, dar aproape în toate terminologiile activităţilor intelectuale.

Cunoaşterea limbii greceşti nu este, desigur, o condiţie obligatorie a folosirii corecte a acestor terminologii, dar cunoştinţele temeinice de greacă stimulează performanţele. Este aproape sigur că, mai devreme sau mai târziu, cunoaşterea limbilor clasice, greaca şi latina va dispărea total din zestrea unui in­telectual european. Statutul precar al studierii limbilor clasice în şcoli şi universităţi este un semn clar al acestei evoluţii previzibile. Lumea nu va dispărea, cultura va înregistra forme diferite de rafinament, la fel cum, de exemplu, dispariţia din uz a unor străvechi limbi de cultură cum au fost sumeriana, accadiana sau egipteana, după milenii bune de întrebuinţare, nu a însemnat sfârşitul culturii scrise. A fost întotdeauna sarcina scribilor nostalgici să îndemne la conservarea limbilor de cultură în care se formaseră şi în care se simţeau acasă. Este ceea ce facem şi noi acum, aici!

Până la urmă, chiar şi întrebuinţarea pur ornamentală şi defectuoasă a cuvintelor greceşti în textele unor filosofi are o latură pozitivă! Acest fapt reprezintă în fond un gest de reverenţă şi un omagiu faţă de limba lui Platon şi a lui Aristotel. Ce ar fi atunci de făcut, în condiţiile date? O consultare atentă a unui dicţionar al limbii eline, ne-ar furniza, dacă n-am fi grăbiţi şi suficienţi, toate informaţiile necesare. La îndemână ne stau, de exemplu, dicţionarul grec-englez al lui H.G. Liddell/ R. Scott sau cel grec-francez al lui A. Bailly. Pentru aspectele etimologice, utile sunt dicţionarele etimologice ale limbii greceşti, cu explicaţii în franceză (al lui Pierre Chantraine) sau în germană (al lui Walter Prellwits). Toate aceste instrumente de lucru sunt accesibile on-line! t

Eugen Munteanu este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri