Așa că firmele din diverse sectoare industriale, cum ar fi cel alimentar (fabricarea băuturilor), farmaceutic, metalurgic, electronic și auto, care au proiecte de investiții cu costuri eligibile (fără TVA) între 50 mil. de lei și 500 mil. de lei (echivalentul sumei de circa 10 mil. de euro, respectiv 100 mil. de euro), ar putea primi un ajutor financiar și din partea statului. Această schemă de ajutor de stat este inclusă în Programul „Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor pentru investiţii“, gestionat de Ministerul Finanțelor, și are o valoare totală de 2,25 mld. de lei (cca 455 mil. euro).

Ce firme pot primi bani de la stat

Întreprinderile care pot solicita ajutor de stat în baza acestei scheme sunt întreprinderi nou-înfiinţate sau întreprinderi în activitate, atât IMM-uri, cât şi întreprinderi mari, cu personalitate juridică, înfiinţate conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform Ghidului solicitantului, publicat recent de Ministerul Finanțelor.

Banii de la stat pot fi folosiți pentru a acoperi diverse costuri asociate acestor investiții, cum ar fi construcția de clădiri noi, achiziția de echipamente sau alte cheltuieli necesare pentru proiectele respective. Câteva criterii de eligibilitate pentru a primi finanțare: firma să nu fi beneficiat deja de alte ajutoare de stat regionale pentru același proiect de investiții sau să nu fie în proceduri de faliment sau insolvență.

Citiți aici integral ediția Ziarul de Business nr. 7

Programul, însă, nu este lipsit de controverse. Anul trecut, mai multe firme din România, inclusiv producătorul de ambalaje biodegradabile Exonia din Iași, nu au reușit să obțină fonduri prin schema de ajutor de stat pentru industria prelucră­toare. În schimb, au fost favorizate companii foarte mici, unele cu cifre de afaceri nesemnificative, dar care au obținut finanțări considerabile, după cum relata presa la acea vreme. Aceste anomalii au ridicat suspiciuni privind corectitudinea procesului de selecție și alocarea fondurilor publice, ne explică Tiberiu Stoian, fondatorul Exonia.

„Ar fi interesant de văzut în ce măsură companiile mici care au fost declarate câștigătoare au implementat proiectele“

Omul de afaceri este oarecum sceptic față de actuala schemă de ajutor de stat, fiind de părere că unele dintre firmele declarate câștigătoare anul trecut nu au avut capacitatea reală de a gestiona proiectele pentru care au luat bani de la stat. „Am pregătit un proiect pentru o fabrică în județul Neamț, o regiune care intră pe lista zonelor mai puțin favorizate. În prezent, lucrăm la elaborarea și fundamentarea unui proiect pe această schemă de finanțare, o investiție estimată de noi la aproximativ 15 mil. de euro. Participarea noastră anterioară la o sesiune similară de finanțare cu ajutor de stat a fost marcată de ceea ce credem că a fost o eroare în ghidul aferent măsurii respective, care a dezavantajat companii importante la nivel național, inclusiv compania Exonia. În schimb, au fost declarate câștigătoare companii foarte mici, dintre care una avea o cifră de afaceri anuală de aproximativ 1.000 de euro, dar a primit o finanțare de peste 30 mil. de euro. În total, doar opt companii din toată țara, cu un număr redus de angajați, au fost selecționate. Sperăm că, de această dată, prevederile ghidului nu vor mai duce la astfel de anomalii. Ar fi interesant de văzut în ce măsură companiile mici care au fost declarate câștigătoare au implementat proiectele. Dezamăgirea cauzată de ediția anterioară a făcut ca multe companii mari, personal cunosc două, să nu mai fie dispuse să participe acum la această nouă schemă de ajutor de stat“, a declarat Tiberiu Stoian pentru „Ziarul de Iași“.

Ce spune președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași

Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Iași, consideră că această schemă poate reprezenta un avantaj semnificativ pentru regiunile mai puțin dezvoltate, încurajând dezvoltarea economică și crearea de noi locuri de muncă în aceste zone. Cu toate acestea, el subliniază că schema este mai degrabă potrivită pentru companiile mari, capabile să acceseze împrumuturi ca să aibă de unde acoperi și diferența pentru investiție. „Adresabilitatea acestei scheme de ajutor se concentrează în special asupra companiilor de dimensiuni considerabile, care sunt interesate să-și extindă operațiunile, spre exemplu. O firmă din Cluj ar putea decide să înființeze o filială în Iași, ori o companie din București să aleagă să facă o investiție în regiunea noastră. Sau o firmă din Iași ar putea alege să se extindă în Botoșani, unde vedem că sprijinul financiar de la stat este mai mare, intensitatea maximă fiind aici 60%. Această schemă nu se adresează în mod specific firmelor mici, care se luptă pentru a supraviețui zi de zi. Ea se concentrează mai degrabă pe companiile cu resurse financiare considerabile, capabile să acceseze împrumuturi sau să economisească, firme cu capital. Este dificil să identifici exact care dintre firmele din Iași ar putea beneficia de acest ajutor de stat“, ne-a explicat Paul Butnariu.

Președintele CCI Iași este de părere că, de cele mai multe ori, găsirea sursei de finanțare pentru companii, pentru a completa diferența la suma oferită de stat și nevoile lor este dificilă. „Găsirea sursei de finanțare pentru companii, pentru a-și asigura diferența până la cât dă statul, rămâne întotdeauna o provocare. Ce pot spune este că, în esență, scopul principal al schemei este să atragă investiții, oferind un stimulent financiar pentru potențialii investitori care ar putea fi interesați să își deschidă afaceri în județele din România. Pentru regiunile mai puțin dezvoltate, această schemă de ajutor de stat poate reprezenta un avantaj semnificativ. Companiile mari ar putea fi încurajate să își extindă activitățile în regiuni precum Vaslui, unde finanțarea prin această schemă este mai atractivă, de 60%, comparativ cu alte zone, cum ar fi Ilfov, unde este 30%, respectiv 40%. Totuși, astfel de decizii implică și alte aspecte, cum ar fi infrastructura rutieră, utilitățile și disponibilitatea forței de muncă. După cum spuneam, această inițiativă se adresează în primul rând acelor firme care au capacitatea și voința de a profita de aceste oportunități“, ne-a mai spus Paul Butnariu.

Cum se calculează ajutorul de stat

În Ghidul solicitantului se precizează că ajutorul de stat se acordă întreprinderilor prin alocări de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor, sub formă de sume nerambursabile, în raport de cheltuielile eligibile, în limita intensităţii maxim admisibile şi a nivelului maxim al ajutorului de stat de care poate beneficia o întreprindere.

Intensitatea ajutorului de stat este definită ca raportul dintre valoarea ajutorului şi valoarea costurilor eligibile. La nivelul județului Iași, intensitatea maximă este 40%, nivelul maxim al ajutorului de stat de care poate beneficia o întreprindere fiind de 33 mil. euro.

Tot aici vedem că un proiect mare de investiţii înseamnă o investiție inițială cu costuri eligibile care depăşesc 50 mil. euro, iar ajutorul nu poate depăşi valoarea maximă prevăzută pentru fiecare regiune de dezvoltare, în timp ce un proiect unic de investiții înseamnă orice investiţie iniţială care vizează aceeași activitate sau o activitate similară demarată de acelaşi beneficiar, la nivel de grup, într-un interval de trei ani de la data demarării lucrărilor la o altă investiţie care beneficiază de ajutor în aceeaşi regiune.

Câți bani pot primi firmele de la stat

Totuși, câți bani ar putea primi firmele practic de la stat? În Ghidul solicitantului vedem și formulele după care se pot face calculele. Spre exemplu, pentru o întreprindere care realizează în județul Iași (care figurează cu intensitate maximă de 40%) o investiție de 150 mil. lei, echivalentul sumei de aproximativ 30 mil. euro, iar valoarea costurilor eligibile este de 50 mil. lei, adică aproape 10 mil. euro, ajutorul de stat este 20 mil. lei (4 mil. euro).

Pe de altă parte, pentru o întreprindere care realizează o investiţie mare în județul Iași, de 350 mil. lei, aproximativ 70 mil. euro, iar valoarea costurilor eligibile este de 300 mil. lei, respectiv echivalentul sumei de circa 60 mil. euro, ajutorul de stat este de 23 mil. euro.

Când începe înscrierea proiectelor

Prima sesiune de înscriere a proiectelor în cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr.300/2024 va începe pe 29 iulie 2024, iar cererile de finanțare pot fi depuse online până pe 9 septembrie 2024. Acordurile de finanțare vor fi emise până la 31 decembrie 2026, iar plata ajutorului se va face între anii 2025 și 2032.

Lista sectoarelor de activitate pentru care se acordă ajutoare de stat

• Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor
• Fabricarea băuturilor
• Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite
• Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie
• Fabricarea substanțelor și a produselor chimice
• Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice
• Fabricarea altor produse din mine­rale nemetalice
• Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje și instalații
• Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice
• Fabricarea echipamentelor electrice
• Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor
• Fabricarea altor mijloace de transport
• Fabricarea de mobilă
• Alte activități industriale n.c.a.
• Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile

Mai multe detalii despre cum poate fi accesat acest ajutor de stat pot fi găsite în Ghidul solicitantului, publicat de Mini­sterul Finanțelor.

Publicitate și alte recomandări video