Dosar suplimentul „Iasul in Afaceri”
Fiscalitatea în 2017
De la măsurile deja aprobate la promisiunile din programul de guvernare
Mediul antreprenorial va trebui să navigheze între actualul Cod fiscal, modificat la începutul acestui an şi un nou Cod fiscal, despre care Guvernul spune că va fi supus în dezbatere publică în al II-lea trimestru al acestui an şi care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018, fiind parte a unui Cod Economic al României.
„IAŞUL ÎN AFACERI“ a întrebat doi reputaţi specialişti în fiscalitate dacă o atenţie foarte mare a guvernanţilor faţă de regimul de taxe şi impozite produce în piaţă temeri sau, dimpotrivă, dacă pe baza promisiunilor cuprinse în documentul care a stat la baza învestirii noului executiv în Parlament întreprinzătorii ar putea să îşi asume riscuri mai mari în afaceri sau să angajeze forţă de muncă suplimentară.
Principalele modificări ale Codului Fiscal aduse la începutul anului
Guvernul a adoptat pe 6 ianuarie o ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului Fiscal.
» Contribuţia de asigurări de sănătate şi cea de asigurări sociale se va face, pe viitor, în funcţie de veniturile fiecărei persoane. Până acum, nivelul acestora era plafonat la nivelul a cinci salarii medii brute.
» De asemenea, se introduce excepţia potrivit căreia persoanele care realizează venituri din investiţii şi/sau din alte surse nu datorează contribuţie de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri dacă în cursul anului fiscal realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din pensii, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din asocierea cu o persoană juridică sau venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.
» O altă măsură vizează scutirea de impozitul pe profit, pe o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoarea a OUG, a societăţilor care desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare – dezvoltare, definită potrivit legii.
» Alte facilităţi au fost acordate microîntreprinderilor. În primul rând, este majorată limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro la 500.000 de euro, modificând astfel una dintre condiţiile ce trebuie îndeplinite de persoanele juridice române pentru încadrarea în definiţia microîntreprinderii. Apoi se stabileşte o cotă de impozitare pe venituri unică, de 1%, pentru microîntreprinderi, indiferent de numărul lor de salariaţi.
» A fost modificată şi stabilirea impozitului pe venit în cazul banilor obţinuţi prin transferul dreptului de proprietate. „Se introduce un plafon neimpozabil în cazul veniturilor obţinute ca urmare a transferului dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, în sumă de 450.000 lei. Peste această sumă, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 3% la diferenţa dintre valoarea declarată de părţi şi suma neimpozabilă de 450.000 lei”, prevede Ordonanţa de Urgenţă.
» Un alt element de noutate constă în deducerea de la calculul impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor a contravalorii serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament, servicii medicale preplătite pe care furnizorii le oferă în mod direct abonaţilor şi nu prin intermediul asigurătorilor, în afara serviciilor din pachetul de servicii medicale de bază din sistemul de asigurări sociale de sănătate, suportate de angajaţi, pe lângă primele de asigurare voluntară de sănătate (conform Legii nr. 95/2006, republicată), în limita echivalentului în lei al sumei de 400 euro anual.
Promisiuni cuprinse în programul de guvernare
» Conturarea României ca statul cu cea mai mică povară fiscală din UE.
» Codul Economic al României va cuprinde Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înfiinţare a societăţilor comerciale, Legea evaziunii fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic. Codul Economic va fi dezbătut în trim II din 2017. Dezbaterea parlamentară va avea loc din luna aprilie 2017 şi aprobarea se va face cel mai târziu la 1 iulie 2017.
» România va avea cel mult 50 de taxe.
» De la 1 decembrie 2018 nu va mai exista nici o taxă care să nu poată fi plătită online.
» Rolul consultanţilor fiscali, financiari, experţilor contabili, contabili va creşte semnificativ. Scopul: cetăţeanul sau antreprenorul să nu mai interacţioneze deloc cu instituţiile statului.
» 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă până în 2020.
» Până în 2020, 1 milion de români vor câştiga mai mult de 1.000 de euro pe lună, faţă de 200.000 în prezent.
» Vor rămâne doar contribuţiile pe sănătate şi asigurări sociale datorate de angajat – de la 1 ianuarie 2018.
» Impozitarea suplimentară a profiturilor obţinute din extracţia de resurse naturale – cu cel puţin 20% – noua Lege a redevenţelor va fi adoptată cel târziu la finalul anului 2017.
» Reducerea impozitului pe venit la 10% de la 1 ianuarie 2018.
» Impozit 0 pe dividende de la 1 ianuarie 2018.
» Impozitarea PFA: 10% impozit pe venit, iar contribuţiile sociale şi de sănătate se vor plăti doar ca persoană fizică şi nu pe activitatea desfăşurată.
» De la 1 ianuarie 2018, impozitul pe venit va fi vărsat integral la bugetele locale.
» Promovarea transformării internshipurilor în contracte de muncă permanente (contracte pe perioadă nedeterminată). Firmele vor primi din partea statului 1.000 euro per angajat pentru care internshipul se transformă în contract de munca pe perioada nedeterminată (firma trebuie să menţină acel angajat minimum 2 ani).
Studiu: Oamenii de afaceri estimează că economia va frâna în 2017
După un an 2016 în care consumul a fost principalul motor al creşterii economice de peste 4%, evoluţia economică din 2017 este privită într-o notă pozitivă, însă majoritatea investitorilor rămân destul de rezervaţi. Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 1-30 decembrie 2016, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT sau altele.
Chiar dacă măsurile de relaxare fiscală, de la reducerea TVA la 19% la eliminarea mai multor taxe şi impozite, alături de creşterea salariului minim pe economie de la 1 februarie 2017, ar trebui, teoretic, să stimuleze suplimentar consumul, cei mai mulţi oameni de afaceri au aşteptări moderate privind ritmul de creştere economică.
În total, 53% dintre managerii chestionaţi de KeysFin estimează o creştere a PIB-ului între 4-4,1%, 28% dintre ei văd o evoluţie între 4,2 şi 5%, în timp ce 13% cred că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%. 6% dintre cei chestionaţi au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, sunt prea multe necunoscute în descifrarea evoluţiei economiei din 2017. Temperarea creşterii economice a fost semnalată, de altfel, de ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică. În trimestrul al III-lea, avansul economic s-a temperat la 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după un avans de 6% în trimestrul al doilea. Întrebaţi care sunt principalele provocări ale lui 2017, cei mai mulţi manageri (62%) au estimat o temperare a creşterii consumului, 43% s-au referit la incertitudinile legate de evoluţia economică mondială, 37% s-au referit la posibilele măsuri fiscale, iar 24% au indicat o potenţială creştere a inflaţiei. Investitorii au mai trecut la acest capitol, printre altele, evoluţia principalelor valute şi blocajul financiar persistent. (news.ro)
Întrebările IAŞUL ÎN AFACERI
1. În vreme ce există îndoieli ale specialiştilor privind sustenabilitatea unora dintre măsurile de ordin fiscal recent adoptate de noul Guvern, acestea vor intra în vigoare începând de la 1 februarie. Lor li se adaugă o serie de alte prevederi ale Codului Fiscal adoptat în 2015 şi valabile de la 1 ianuarie 2016 (între care scăderea TVA de la 20 la 19%). Cum va arăta 2017 din perspectiva consultantului fiscal? Care sunt cele mai mari temeri privind activitatea clienţilor dumneavoastră?
2. Cel târziu la 1 iulie 2017 ar urma să fie adoptat un nou Cod Fiscal care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Regulile abia scrise ar urma să fie rescrise în scurtă vreme şi, în funcţie de evoluţia economiei, unele dintre măsurile deja adoptate ar putea avea o viaţă scurtă. În aceste condiţii, cum vor putea fi făcute prognoze în interiorul companiilor privind evoluţia financiară din 2017 şi 2018?
3. Cunoscând foarte bine felul în care reacţionează afacerile la schimbările bruşte de legislaţie în domeniul fiscal, credeţi că întreprinzătorii vor reacţiona în direcţia unui risc mai mare în afaceri, a expansiunii şi a angajării de forţă de muncă suplimentară, aşa cum prevede Programul de guvernare?
Răspunsurile specialiştilor
Venera Pricop, director economic AVISSO:
Cele mai mari provocări: lipsa de predictibilitate, birocraţia şi lipsa infrastructurii
1. Anul 2017 a debutat prin aprobarea măsurilor fiscale constând în: reducerea cotei de TVA, eliminarea unor taxe, creşterea salariului minim brut pe economie, majorarea plafonului de încadrare în categoria microîntreprinderilor, concomitent cu eliminarea plafoanelor la calculul contribuţiei individuale la asigurările sociale şi a CASS etc. Toate acestea ar trebui să producă efecte la nivelul macroeconomic în sensul creşterii economice, a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă şi să aibă şi un impact social în sensul creşterii nivelului de trai al populaţiei. În acelaşi timp, pot exista şi consecinţe cu impact negativ constând în: creşterea presiunii inflaţioniste (care va fi resimţită într-o creştere a preţurilor), încurajarea evaziunii fiscale şi amânarea proiectelor de investiţii, deoarece acum investiţiile majore trebuie reanalizate pentru a reduce cât mai mult posibilul impact negativ indus de aceste modificări legislative neprevăzute. Mediul de afaceri, în general, priveşte în mod pozitiv anul 2017, prin prisma acestor măsuri şi a promisiunilor din Programul de guvernare, dar rămâne alert la semnalele din economie. Astfel, rapoartele INSSE arată că, începând cu trimestrul al III-lea al anului 2016, creşterea economică a încetinit pe fondul diminuării nivelului consumului intern şi a creşterii riscurilor externe (BREXIT, schimbarea administraţiei SUA etc.). Principalele temeri identificate în rândul clienţilor noştri rămân legate de: lipsa predictibilităţii la nivel legislativ, blocajele financiare generate de accesul restrictiv la finanţare, incertitudinile legate de evoluţia principalelor valute şi a economiei mondiale, de creşterea riscurilor externe.
2. Trebuie să avem în vedere că suntem la începutul unui nou program de guvernare şi, că până acum, acesta este respectat. Vreau să cred că trăim acum ultima perioadă în care măsurile deja adoptate ar putea avea o viaţă scurtă şi că cel târziu la 1 iulie 2017 ar urma să fie adoptat un nou Cod Fiscal complet şi compact, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018 şi nu va mai fi modificat în ritm atât de alert. Astfel, am putea intra în normalitate. Luând în calcul toate implicaţiile ce derivă din factorii care constituie şi temerile întreprinzătorilor alături de faptul că la nivelul evoluţiei economiei în 2017 există foarte multe necunoscute, putem face prognoze pe baze realiste doar pe termen foarte scurt, iar cele pe termen mediu şi lung pot fi conturate doar în linii generale. În sinteză, prognozele realizate pentru perioada 2017- 2018 la nivel de companie sunt incerte.
3. Mă bucură că, cel puţin la nivel declarativ, exista intenţia de a se lua măsuri în vederea reducerii birocraţiei aparatului de stat şi adoptarea Legii Prevenţiei, prin care nu se va mai putea impune o măsură punitivă unei firme înainte de dispunerea unei „măsuri de prevenţie”, astfel încât aceasta să fie avertizată că procedează greşit. Din păcate, istoria recentă ne-a pus în faţa unei realităţi în care măsurile legislative în materie fiscală şi economică nu erau predictibile. Cea mai mare piedică identificată în calea dezvoltării unei companii a fost exact această lipsă de predictibilitate, urmată de birocraţie şi de lipsa infrastructurii. Dacă nu vor fi adoptate reglementări clare, credibile şi sustenabile la nivelul politicii fiscale, mediul de afaceri nu-şi va asuma nici un risc doar pe baza prevederilor Programului de guvernare. Întreprinzătorii vor rămâne sceptici, cu aşteptări moderate privind ritmul de creştere economică, neasumându-şi nici un risc suplimentar ce ar putea să îi pună în pericol afacerea.
Adrian Benţa, consultant fiscal, bentaconsult.ro:
Codul Economic nu va aduce modificări substanţiale la nivelul filosofiei fiscale
1. Eu cred că anul 2017 va fi unul bun din punct de vedere economic, pentru că observ în jurul meu, atât printre clienţi şi furnizori, dar şi printre colaboratori un optimism ridicat şi o dorinţă puternică de a merge mai departe. Cum aceste lucruri ţin şi de modul în care vom percepe greutăţile din perioada următoare, acest entuziasm îmi dă speranţa că vom avea un an bun. Desigur, restricţii bugetare vor fi, pentru că sunt foarte multe măsuri de relaxare fiscală, de reducere a unor taxe concomitent cu majorarea cheltuielilor bugetare. Observăm că, prin efectul Codului fiscal, s-a redus cota de TVA de la 20% la 19%, a fost eliminată taxa pe stâlp, a fost eliminată supra-acciza de la combustibili, apoi prin lege specială a fost eliminat timbrul de mediu pentru înmatricularea autoturismelor, respectiv încă alte 100 de taxe, printre care şi taxa de finanţare a radio-televiziunii publice.
S-a eliminat impozitul pe venitul din pensii pentru suma de 2.000 lei, respectiv s-a eliminat plata contribuţiei de sănătate pentru pensii. Combinând cu următoarele posibile reduceri de taxe anunţate de către guvernanţi, cum ar fi zero la impozitul pe dividend, respectiv scutirea la impozitul pe salarii pentru venitul de până la 2.000 lei, combinat cu un prezumat impozit de 10% pentru PFA, ne aşteptăm ca bugetul să fie destul de zdruncinat.
Dacă aceste măsuri de relaxare fiscală nu sunt însoţite de creşteri de taxe introduse prin „uşa din spate” şi dacă nu se apelează la împrumuturi externe, atunci într-adevăr suntem într-o perioadă extraordinară pentru activitatea economică. Toate acestea, însoţite de creşterea cheltuielilor bugetare ne dau totuşi teme de gândit. Chiar atât de mare este creşterea economică din România? Per ansamblu, apreciez că lucrurile vor merge bine, dar trebuie să fim atenţi la derapajele bugetare.
2. Să ai un Cod economic ce cuprinde armonizat Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea societăţilor comerciale şi Legea combaterii evaziunii fiscale nu este un lucru rău în sine. Problema este că, în celebru nostru stil dâmboviţean, probabil se va adopta în ultimul ceas şi va trebui să fie aplicat de a doua zi. Însă, nu mă aştept ca acest nou Cod economic să aducă modificări substanţiale în nivelul de taxare sau în filosofia fiscală.
Este foarte adevărat că orice modificare legislativă în domeniul fiscal afectează bugetul companiilor, fie mai mult, fie mai puţin. Aşa că o prognoză pe termen mai lung a bugetului unei companii trebuie să pornească direct de la posibilitatea că vom avea modificări fiscal. Ipoteza de lucru de la care pornim este că modificările fiscale vor exista şi ne vor afecta bugetele într-un anumit fel. Nu putem şti cât de mare este efectul, însă trebuie să ne aşteptăm la astfel de măsuri.
3. În esenţă, în zona antreprenoriatului observăm o modificare foarte importantă a fiscalităţii societăţilor, în sensul că este microîntreprindere o societate cu un nivel al veniturilor de până la 500.000 euro într-un an calendaristic. Evident, este un plafon foarte mare şi probabil, în acest plafon regăsim 60-70% dintre societăţile din România. Impozitarea microîntreprinderii rămâne cea mai avantajoasă formă de a fiscaliza venituri în România dacă ne gândim că impozitul este în procent de 1% pentru microîntreprinderile ce înregistrează salariaţi şi de 3% de către microîntreprinderile fără salariaţi.
Combinate cu un impozit pe dividend de 5% în prezent sau de 0% în viitor, după cum se vehiculează în mass-media, observăm că aceste măsuri fiscale sunt de bun augur pentru înfiinţarea de societăţi noi. Tot recent, a fost anunţat faptul că celebrul Formular 088 va fi abrogat. Desigur, formularul în sine este doar un instrument de aplicare a unei prevederi din Codul fiscal şi trebuie luate mai multe măsuri legislative. Însă, înţelegem mesajul că va fi mai uşor cu aplicarea procedurilor fiscale. În acest context, chiar mă aştept să vedem o dezvoltare a activităţii economice şi a firmelor în 2017, cred eu, deja obişnuite cu multitudinea de modificări legislative.
Publicitate și alte recomandări video