Studii recente arată ca flora intestinală poate influenţa nu doar sanatatea sistemului digestiv, ci si sanatatea mentala si sistemul imunitar.

 Legătura dintre creier şi intestin este una foarte strânsă şi interdependentă, impulsurile nervoase fiind transmise între intestin şi creier în ambele direcții, cca 10% în sens descendent şi aproximativ 90% în sens invers, de la intestin şi celelalte organe digestive către creier.

Citiți versiunea integrală a Ziarului de Sănătate, numărul 37

În plus, intestinul are propriul său sistem nervos, supranumit şi „al doilea creier” responsabil de  producerea unor substanţe speciale numite neurotransmiţători, tipul, calitatea şi cantitatea lor fiind strâns legate de flora intestinală şi de alimentaţie. Aceşti neurotransmițători intră în fluxul sanguin şi ajung în creier, influenţând starea psihică, somnul, pofta de mâncare şi cogniţia.

Tulburările microbiotei intestinale sunt implicate în afecţiuni neurologice precum boala Parkinson, boala Alzheimer, tulburările din spectrul autist, schizofrenia, scleroza multiplă, depresia, anxietatea, dependenţele de substanţe, tulburările de hiperactivitate şi deficit de atenţie, tulburările de stres post-traumatic, tulburările obsesiv-compulsive.

 

Un studiu derulat la o universitate din SUA a arătat că anumite colonii microbiene din intestin determină o mai bună dezvoltare neurocognitivă. Probabil nu este aşa de simplu ca o anumită dietă să provoace sau să prevină boli psihice.

Dar este posibil ca o alimentație nesănătoasă să crească susceptibilitatea la astfel de tulburări prin influențarea negativă a colonizării bacteriene în intestin. Dacă se adaugă factori genetici sau de mediu, persoana se îmbolnăvește.

De asemenea, un microbiom mai puțin diversificat în copilărie, sau la vârstă adultă, a fost asociat un risc mai mare de boli precum obezitatea, diabetul zaharat, astmul bronșic sau cancerul.

Cu toate acestea, identificarea categoriilor benefice de bacterii şi a modului optim în care acestea pot fi modificate este încă o provocare pentru medici.

Cercetările arată multiple implicaţii ale florei intestinale în sănătatea întregului nostru organism. Un microbiom echilibrat poate reduce inflamaţia sistemică, un factor major în dezvoltarea bolilor cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 şi anumite forme de cancer.

De asemenea, o bună sănătate intestinală este asociată cu un risc redus de dezvoltare a unor boli inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn şi colita ulcerativă.

Stresul, modificările în alimentaţie şi stilul de viaţă, înaintarea în vârstă, administrarea de antibiotice sau alte medicamente determină perturbări ale microbiotei intestinale ceea ce creşte susceptibilitatea la îmbolnăvire.

Pentru a restabili şi menţine echilibrul microbiomului, este indicată o dietă echilibrată, bogată în probiotice (bacterii vii benefice regăsite în anumite alimente sau suplimente alimentare) şi prebiotice (substanțe care provin din unele tipuri de carbohidraţi, în special fibre, hrana pentru bacteriile benefice), un stil de viaţă echilibrat, cu odihna corespunzătoare şi activitate fizică regulată.

Dr. Gabriela CANSCHI

Medic primar chirurgie  generală

Spitalul Clinic CF Iaşi

Publicitate și alte recomandări video