anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 17.08.2022

FMI a redus estimările privind creşterea economiei globale în 2022 şi 2023

GALERIE
fmi
  • fmi
- +

Fondul Monetar Internaţional şi-a redus marţi previziunile privind creşterea economiei globale pentru 2022 şi 2023, declarând că impactul invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina Rusia se va ”propaga în toată lumea”. Pentru Ucraina, FMI anticipează o contracţie economică de 35%, transmite Reuters.

Instituţia cu sediul la Washington proiectează o creştere a PIB-ului de 3,6% pentru economia globală în acest an şi pentru 2023. Aceasta reprezintă o scădere cu 0,8 şi, respectiv, 0,2 puncte procentuale, faţă de previziunile publicate în ianuarie.

”Perspectivele economice globale au fost date în urmă grav, în mare parte din cauza invaziei Rusiei în Ucraina”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, consilier economic la FMI, într-o postare pe blog făcută marţi, marcând lansarea celui mai recent raport al FMI privind Perspectiva economiei mondiale.

Rusia şi-a lansat invazia în Ucraina pe 24 februarie, oficiali precum secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg , afirmînd că Moscova speră să obţină controlul asupra întregului vecin.

”Efectele războiului se vor propaga departe şi lpe scară largă, amplificând presiunile preţurilor şi exacerbând provocările politice semnificative”, a spus Gourinchas în postarea sa pe blog.

Banca Mondială şi-a redus luni aşteptările de creştere globală, estimând acum o rată de creştere pentru 2022 de 3,2%, în scădere de la 4,1%.

Statele Unite, Canada, Marea Britanie şi Uniunea Europeană au impus mai multe runde de sancţiuni care vizează băncile, oligarhii şi energia ruseşti. FMI a spus că aceste sancţiuni vor avea ”un impact sever asupra economiei ruse”, care a estimat că PIB-ul ţării va scădea cu 8,5% în acest an şi cu 2,3% în 2023. Cu toate acestea, fondul a prognozat o evaluare şi mai sumbră pentru economia ucraineană.

”Pentru 2022, se preconizează că economia ucraineană se va contracta cu 35%”, a spus FMI în cea mai recentă evaluare economică, adăugând în acelaşi timp că o analiză mai precisă asupra impactului economic este ”imposibil de obţinut”.

”Chiar dacă războiul s-ar termina în curând, pierderea de vieţi omeneşti, distrugerea capitalului fizic şi fuga cetăţenilor vor împiedica grav activitatea economică pentru mulţi ani de acum înainte”, a spus organizaţia.

Mai larg, decizia Rusiei de a invada Ucraina a intensificat şocurile de aprovizionare pentru economia globală, aducând în acelaşi timp noi provocări.

”Rusia este un furnizor major de petrol, gaze şi metale şi, împreună cu Ucraina, de grâu şi porumb. Aprovizionarea redusă cu aceste mărfuri a determinat creşterea bruscă a preţurilor”, a spus fondul marţi.

Se preconizează că acest lucru va afecta gospodăriile cu venituri mai mici la nivel global şi va duce la o inflaţie mai mare pentru mai mult timp decât se anticipa anterior.

FMI estimează că rata inflaţiei va ajunge anul acesta la 7,7% în Statele Unite şi la 5,3% în zona euro.

”Riscul este în creştere ca aşteptările inflaţioniste să se îndepărteze de ţintele de inflaţie ale băncii centrale, determinând un răspuns mai agresiv de înăsprire din partea factorilor de decizie”, a spus fondul.

Rezerva Federală a SUA se aşteaptă să majoreze ratele dobânzilor de încă şase ori în 2022, în timp ce Banca Centrală Europeană a confirmat săptămâna trecută că îşi încheie programul de cumpărare de active în trimestrul al treilea.

Cu toate acestea, această înăsprire monetară ar putea fi accelerată dacă inflaţia rămâne ridicată.

Cele mai recente perspective economice ale FMI indică, de asemenea, îngrijorările legate de cei 5 milioane de refugiaţi ucraineni care au căutat sprijin în ţările vecine, cum ar fi Polonia, România şi Moldova, şi presiunile economice care decurg din sprijinirea acestor naţiuni.

Vorbind marţi la CNBC, Tobias Adrian, director pentru pieţele monetare şi de capital la FMI, a spus că şirul actual de crize care lovesc economia globală i-a reamintit de criza datoriilor suverane din zona euro, care a urmat prăbuşirii din 2008.

”Mulţi comentatori şi factori de decizie politică au sperat că criza din 2008 s-a încheiat, dar erau pe cale să intre în această nouă criză a datoriilor suverane. Astăzi, am avut pandemie, pandemia a provocat un stres enorm pe pieţele financiare... A lăsat sistemul financiar cu anumite vulnerabilităţi şi aşadar, pe lângă această pandemie, în această fază de redresare a pandemiei vine şi războiul din Ucraina şi care a provocat şi mai departe stres în unele segmente”, a spus Adrain la CNBC.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Rivalităţi globale (II)

Lucian DÎRDALA

Rivalităţi globale (II)

Este mult mai greu să articulezi, astăzi, o doctrină a îngrădirii, când ţintele ei sunt regimuri cu care nu demult Occidentul stătea - iar în anumite domenii, încă mai stă - la aceeaşi masă, tratându-le drept actori legitimi.

opinii

Provincialismul trufaş al capitalei

Florin CÎNTIC

Provincialismul trufaş al capitalei

Într-una dintre postările sale educative de pe FB, Dan Alexe sublinia că toţi avem accent şi că cel valah, „dă Bucureshti”, e unul dintre cele mai caraghioase, graiul obişnuit al respectivilor aborigeni fiind şi plin de greşeli de acord. Căci a fi provincial nu e o chestiune de plasare geografică, ci de educaţie, nu?

Caua şi politicaua

Radu PĂRPĂUȚĂ

Caua şi politicaua

Jivină fantastică caua/ e rudă cu bau-baua/ şi politicaua:/ sperie copiii: ai!/ fac pipi în pat: vai!/ Şi vrabia-i pui,/ dar dracul ştie de când îi,/ zice o zicală/ naţională./ 

Valori, performanţe, creativitate (I): Alexandra Dăriescu

Alex VASILIU

Valori, performanţe, creativitate (I): Alexandra Dăriescu

Siguranţă, sensibilitate, putere de adaptare, vecinătate netulburată a maturităţii. Sunt impresiile stabile de care am avut parte la primele audiţii ale pianistei Alexandra Dăriescu.

pulspulspuls

Sângele de frate - Care-i treaba cu Muraru şi murăturile lui despre rotaţie?

Sângele de frate - Care-i treaba cu Muraru şi murăturile lui despre rotaţie?

Multă lume ne-a tot întrebat în ultimele zile cum se face de declaraţiile liderului liberal de la Iaşi, dipotatul Muraru, legate de rotaţia premierilor între PSD şi PNL, au fost aşa de preluate şi mediatizate de tătă presa naţională, asta în timp ce până atunci dipotatul şi-n limbă dacă stătea nu relata nimeni nimicuţa despre el. 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.