Unu la mână: mno, ca om care n-a făcut armata, poate l-am putea înţelege că e dat pe spate după ce a dat mâna cu un gheneral cu ochi albaştri, acolo la comiţie.

Numai că, băbăeţi, haidaţi să fim serioşi: cum comiţia aia e de control al SRI, adicătelea e singura suprastructură de control al acelui serviciu, gheneralul ăla ar trebui să fie dat pe spate că dă mâna cu şefu’ de la parlament, sau să stea drepţi în faţa comiţiei, nu invers, pentru că vedem că în cazul lui Silvică s-a întâmplat cam invers, concluziunea parcă vine de la sine. Adicătelea, parcă avem o vagă idee că Silvică a fost pus acolo de gheneralii care i-s şefi lui Ciolacu, ca să fie la număr. Aşadar, pe loc repaus!

Va mai avea Iaşul om în guvern? Ce spun planetele!

Staţi puţin şi nu mânaţi, că mai avem una scurtă dar vioaie tot din zona tulbure a taberelor adverse din partidoiul ieşean. Din ce auzim în ultimele zile, cică nea Măricel spune la toţi că, după ce a obţinut funcţia de prifect la Iaşi, cât de curând va primi de la Ciolacu şi un post de secretar de stat, la Mediu.

Pai, ia’n stai puţin, nea Măricele, că din ce spuneau amicii matale zilele trecute, socoteala era alta: dacă partidoiul ieşean primeşte şi prifect şi secretar de stat, atunci junele Cojocaru va fi la guvern iar Şerbescu la prefectură, iar dacă va fi doar prefectura sigură pentru Iaşi, atunci rămâne Cojocaru pe poziţie. Ce să înţelegem, aşadar, acuma când vedem ce vedem, nea Măricele? Dar oare junele Balanişcu mai are valiza făcută pentru Guvern?

Iaca şi poza: Aţi auzit ceva, îşi face nea Petrică Roman partid cumva, la care să adere şi premarele? Căci altfel cum să ne explicăm întrunirea de mai sus a edilului, de alaltăieri de la Iaşi, cu ocazia aniversării revoluţiei de la noi din târg, din 14 decembrie? Sau o fi pe filieră liberală, nea Petrică fiind fost senator PNL? Oricum, haioşi tare...

**** PONT ****

Materialele de mai sus sunt o parodiere umoristică a realităţilor ieşene şi naţionale, realităţi care sunt tratate la modul cel mai serios în articolele de news ale ediţiei noastre. Orice asemănare cu oameni şi fapte din viaţa reală poate fi, aşadar, pur întâmplătoare.