anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

Focul viu din Vrancea „anunţă” cutremurele dar, mai nou, şi o viaţă mai bună

GALERIE
focul viu
  • focul viu
- +

Se spune că „Focul Viu" de la Andreiaşu de Jos, fenomen spectaculos din Munţii Vrancei, poate prevesti, cu puţin timp înainte de producerea lor, cutremurele din România. Flăcările care ies din pământ sunt pentru localnici un fel de avertizare şi, în funcţie de înălţimea lor de 2,3,5 m, sau 30- 40m, cum s-a întâmplat la cutremurul din 1977, se pun la adăpost. 

De sute de ani, locuitorii din comuna vrânceană, Andreiaşu de Jos trăiesc cu frica în sân de teama focului de pe deal, care nu se stinge niciodată. La început, când nu se ştia ce anume dă naştere acestui fenomen, localnicii îi atribuiau puteri magice şi se temeau de ce e mai rău, să nu vină muntele peste ei. În momentul în care sunt mişcări tectonice, toate gurile din zona Focului Viu se aprind, deoarece este o fluctuaţie mai mare de gaz. Din acest motiv, localnicii şi-au făcut gospodăriile cât mai departe de acest loc înfricoşător. Nenea Ene Munteanu, din satul Titila, spune că primul cutremur mare pe care l-a simţit a fost cel din 1940. 

„A fost ceva de minune mare. A început de la mic la mare, a venit întâi un fel de huială. Gândeam că ăsta-i sfârşitul lumii... Eram în genunchi”, spune bătrânul înfiorat de amintire.

Chiar dacă s-a obişnuit între timp, încă tresare când se mişcă patul cu el şi iese imediat afară. „Când vine un huiet şi se mişcă şi patul, ies afară grămadă, cu uşa.”

În urmă cu mai bine de 40 de ani misterul a fost dezlegat. Pământul care arde neîncetat ascunde la o adâncime de mai bine de 7000 m. gaz metan. Odată ajuns la suprafaţă, în contact cu alte gaze şi cu oxigenul din aer, se aprinde, au spus geologii.

„Au spus că „Focul Viu” la noi şade într-un picior, cum e ciuperca” mai spune nenea Ene Munteanu, cu vocea scăzută. Deşi are ceva ani, nenea Ene spune că nu se dă pe unul tânăr. E sănătos, plin de glume şi dornic să-i treacă cineva pragul. Recomandă meniul pe care l-a respectat toată viaţa: fasole, cartofi, murături, multe legume, muncă şi posturile de peste an, pe care le-a ţinut cu sfinţenie. 

Săptămânal, cât ţine vremea bună, puzderie de turişti vin în Andreiaşu de Jos să vadă focul care nu se stinge niciodată. Ar rămâne şi mai multe zile, dacă ar avea unde se caza. Localnicii sunt încântaţi că turiştilor le place în satul lor. Dornic de oaspeţi, nenea Ene se oferă imediat să-i găzduiască, dar şi cei tineri s-ar bucura, viaţa lor s-ar schimba mult în bine.

Cititi materialul integral pe ziaruldevrancea.ro

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Nimic de salvat

Pavel LUCESCU

Nimic de salvat

Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

opinii

Love story la “om la lună”

George PLEȘU

Love story la “om la lună”

Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

Tencuiala antiseismică

Neculai SEGHEDIN

Tencuiala antiseismică

Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

Metamorfozele lui Eugenides

Codrin Liviu CUȚITARU

Metamorfozele lui Eugenides

Deşi unii comentatori vorbesc despre o „moarte” a postmodernismului american - prin revenirea romanului recent la epic, la poveste -, în realitate nu asistăm acum decît la remodelarea vechilor structuri moştenite de la Barth sau Hassan şi la reconsiderarea funcţiilor esenţiale ale ficţiunii. Reabilitarea instrumentarului epic reprezintă contribuţia estetică a „generaţiei următoare”, în interiorul căreia strălucesc deja Jeffrey Eugenides (laureat al Premiului Pulitzer în 2003) şi Jonathan Franzen (distins cu National Book Award în 2001). 

pulspulspuls

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

PULS

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.